Pe 3 august, compania americana Vector Space Systems a atras atentia ziarelor si posturilor TV din Statele Unite dupa ce a efectuat o prima lansare de la baza Camden, in Georgia, SUA, folosind versiunea R a rachetei sale Vector.
Acesta este al cincilea zbor de test cu racheta Vector (dupa noiembrie 2014, decembrie 2014, iulie 2016 si mai 2017), insa toate acestea s-au facut din desertul Mojave in California (asa numitul FAR - Friends of Amateur Rocketry).
https://vectorspacesystems.com/timeline/
Zborul, care asa cum era normal a fost supervizat de FAA (Federal Aviation Administration), a fost unul suborbital (aparent racheta nu s-a ridicat mai multi de cativa km de la sol) si dincolo de scopul principal, de a testa echipamentele la lucru (atat motoarele si sistemele rachetei cat si experimente de la parteneri comerciali, printre ei NASA, Astro Digital sau Center for Applied Technology) s-a dorit si o lovitura de imagine pentru o companie care este la inceput de drum si care isi cauta locul pe piata.
Vorbim in principal de atragerea de fonduri care sa sustina dezvoltarea tehnologiilor necesare, fie prin cooptarea unor investitori in companie, fie prin gasirea unor viitori clienti si semnarea unor contracte care sa includa un avans mai mic sau mai mare, in functie de dimensiunea colaborarii.
Vector Space Systems se adreseaza microsatelitilor care zboara in orbite LEO, o piata evaluata astazi la 2.9 miliarde de dolari, dar care va ajunge conform prognozelor, pana la 7.5 miliarde in 2022.
O piata pe care va trebui sa faca fata competitiei lui Rocket Lab sau Virgin Orbit (SpaceX sau Blue Origin fiind in alta liga).
Doua rachete vor deservi lansarile: Vector R (Rapid), cu o greutate de 6 tone si o capacitate de transport de 66 kg si Vector H (Heavy), o versiune imbunatatita a lui R, care are o greutate de 8.7 tone si o capacitate de 160 kg. Ambele au structura compozita, un cilindru cu diametrul de 1.1 m, iar lungimea variaza de la 12 m pentru versiunea R, la 16 m (cu pana la 19.5 m in varianta cea mai mare) pentru versiunea H.
Prima treapta foloseste 3 motoare (R) sau 6 motoare (H) de 25000 N forta, alimentate cu LOX si propilena de turbopompe speciale, iar treapta a doua foloseste un motor de 3700 N (R) sau un motor de 4100 N (H), alimentat direct cu combustibil presurizat. Optional (pentru ambele variante) se poate folosi si o a treia treapta pe baza de combustibil solid.
Filozofia de lucru ramane aceeasi: costul lansarilor poate fi scazut numai prin reducerea costurilor de productie (folosind tehnologii de ultima generatie), prin reutilizarea unor componente si prin efectuarea unui numar mare de zboruri. La o rata de 100 de lansari pe an pentru versiunea R si respectiv de 25 de lansari pe an pentru versiunea H, si prin refolosirea treptei intai, se spera ca Vector sa poata fi adus la sub 3 milioane de dolari pe lansare.
Compania a fost fondata de patru ingineri cu state vechi in industria aerospatiala: Jim Cantrell (astazi CEO), John Garvey (CTO), Ken Sunshine (CFO) si Eric Besnard (VP Engineering).
Jim Cantrell, absolvent al Utah State University, si-a inceput cariera ca inginer pentru Agentia Spatiala Franceza, CNES, in Toulouse. A urmat o perioada de 14 ani petrecuta la Space Dynamics Laboratory afiliat universitatii Utah, incununata cu pozitia de Director of Business Development.
Acesta a si fost punctul de cotitura pentru intrarea definitiva in mediul de afaceri: in 2002 i se alatura lui Elon Musk la proaspata fondata companie SpaceX din postura de vice-presedinte pentru business development. O pozitie pe care a stat doar 8 luni din pricina diferentelor de viziuni (Cantrell credea ca SpaceX ar trebui sa creasca progresiv, concentrandu-se in prima faza pe rachete de mici dimensiuni, gen Vector, in timp ce Musk sustinea o intrare pe piata rachetelor mari, lucru care s-a dovedit corect si pe care mai tarziu Cantrell l-a admis cu sportivitate).
Ulterior el a participat la multe proiecte spatiale precum Skybox, Rocket Lab, Planet, Moon Express sau Planetary Society.
https://www.linkedin.com/in/jim-cantrell-91b3161
Vector Space systems are sediul principal in Tucson, Arizona, iar biroul de proiectare este in Huntington Beach, California, in timp ce divizia SW este in San Jose, California.
Pentru testele pe care le efectueaza, avand in vedere ca vorbim despre o racheta de mici dimensiuni, se folosesc platforme mobile de lansare, amplasate fie in Mojave fie, asa cum a fost cazul acum in Georgia, insa pe termen lung se cauta solutii mai profesionale: pentru orbite cu inclinatii 28-58 de grade folosirea complexului LC 46 al bazei spatiale Cape Canaveral (acolo de unde au zburat in trecut rachetele Trident 2, Athena 1 si 2), iar pentru orbite cu inclinatii de 90-100 de grade lansari din Kodiak, Alaska.
Recuperarea la punct fix, dupa modelul SpaceX, atat pe apa, cu ajutorul unei barje, cat si pe uscat fac parte de asemenea din scenariul de lucru.
Mai multe informatii in brosurile de prezentare ale companiei:
Vector-R
Vector-H
Credit Vector Space Systems