Sambata noapte, dupa amanari repetate, care in final au acumulat doua luni fata de planurile initiale, a avut cea de a doua lansare a rachetei Electron.
Am avut parte de imagini spectaculoase de la bordul bijuteriei tehnice noua-zeelandeze care este Electron, plecarea de pe rampa de lansare din penisula Mahia  si incununarea, prin atingerea orbitei Pamantului chiar din a doua incercare (in paranteza trebuie spus zborul s-a numit ‘Still testing’ cu referire directa ca a fost unul de test).
Mai mult, plasarea incarcaturii pe orbita s-a produs cu o precizie mult mai buna fata de ceea ce isi asumase contractual Rocket Lab deci avem premisele unui succes deplin.

Electron isi facuse debutul anul trecut, dar zborul de atunci, suborbital, fusese intrerupt dupa separarea treptei intai din cauza unor echipamente de siguranta cerute de autoritatea aeronautica neo-zeelandeza si care au furnizat date gresite cu privire la traiectoria rachetei, impunand o terminare prematura a zborului.

De aceasta data insa, totul a decurs perfect, asa cum aminteam mai devreme, si dupa 8 minute si jumatate de zbor, cei trei Cubesat de la bord, apartinand Spire Global (2) si Planet (1) s-au separat cu succes de treapta superioara a rachetei. Cele doua companii au confirmat ulterior faptul ca satelitii sunt in stare buna de functionare.

Pentru Peter Beck, fondatorul companiei Rocket Lab este un binemeritat succes dupa ani de munca in acest proiect. Rocket Lab copiaza la o scala mica daca se poate spune asa, modelul de afaceri al lui SpaceX: o racheta inovatoare in doua trepte, acelasi motor folosit in paralel pentru treapta intai intr-o configuratie de 9 unitati dispuse circular, o treapta superioara formata din acelasi motor adaptat conditiilor din vacuum.
Peter Beck, spre deosebire de Musk, este rachetist de meserie si lucrat cot la cot cu echipa venind cu mai multe inovatii in domeniul propulsiei spatiale: turbopompele motoarelor sale sunt actionate electric, racheta estein intregime din materiale compozite, reusind o masa foarte mica, iar componentele motoarelor sunt imprimate 3d in mai putin de 24 de ore. O viitoare recuperare a treptei intai ar putea intregi acest tablou.
Si totul realizat cu un buget foarte scazut, sub 100 de milioane de dolari si mai putin de zece ani de dezvoltare de la variantele suborbitale la varianta orbitala finala.
In pofida succesului, in primul sau interviu dupa lansare Peter Beck a fost precaut: stie ca pentru a face fata cu acest model de afaceri trebuie sa zboare la cadenta mult mai mare decat Musk; este un segment volatil, aproape exclusiv privat, fara contracte guvernamentale care mascheaza subventii catre industrie, clientii au bugete mici, iar datele lor de zbor nu sunt tocmai exacte, cu consecintele de planificare si financiare aferente.
Planet, Spire Global sau Spaceflight, cei cu care Rocket Lab a incheiat parteneriate strategice pe termen lung sunt doar exceptiile de la afirmatiile de mai sus.
NASA, deasemenea, pentru sustinerea programului sau care ofera acces facil in spatiu satelitilor de la universitati americane, a semnat in 2015 un contract de lansare cu Rocket Lab, in valoare de 7 milioane de dolari. Insa acesta este deocamdata singular si cum spuneam, Peter Beck stie ca, pentru a pastra pretul actual de 4.9 milioane de dolari pe zbor trebuie sa faca multe lansari anuale.
Intr-un caz fericit 18 anul acesta, cu o crestere semnificativa la 50 anul viitor.
Pentru ca am adus aminte de SpaceX trebuie sa remarcam ca la inceputurile sale, compania americana a debutat cu Falcon 1 dupa acelasi model (lansatoare de clasa mica, adresate platformelor de mici dimensiuni), insa in pofida faptului ca pretul era substantial mai mare (in jur de 8 milioane de dolari pe zbor, la nivel de acum 10 ani), s-a dovedit o nisa nesustenabila pe termen lung, fortandu-l pe Musk sa se reorienteze spre lansatoare de clasa mare.

In concluzie misiunea lui Rocket Lab, devenita acum prima din companiile mici (Vector Space Systems sau Virgin Orbit sunt doar alte cateva nume din aceeasi categorie) care reuseste sa atinga orbita Pamantului, este una dificila, insa le tinem pumnii neo-zeelandezilor, cu atat mai mult cu cat sloganul ‘all blacks’ a fost transpus intr-un mod foarte simplu dar spectaculoas in aceasta racheta alb-neagra.
Cel putin din punct de vedere al valorii de piata Rocket Lab a crescut semnificativ dupa aceasta lansare reusita, trecand de cotatia de 1 miliard de dolari si atragand atentia investitorilor privati (Lockheed Martin este doar unul din numele mari care stau astazi in spate).   
Pe final de articol amintim si de zvonurile aparute anul trecut despre aducerea rachetei Electron in Europa, conform ziarului The Times Scotia ar fi mai exact pe lista scurta pentru a doua baza de lansare a lui Rocket Lab. Lucruri deocamdate neconfirmate si care sa zicem sunt discutabile din multe puncte de vedere, insa Beck ar putea sa ne surprinda din nou, mai ales ca vointa politica de a avea macar un lansator pe teritoriu european este din ce in ce mai accentuata.

https://www.thetimes.co.uk/edition/scotland/highlands-give-scotland-a-boost-into-the-space-race-0knxnrrm9
http://www.scotsman.com/regions/inverness-highlands-islands/remote-highland-peninsula-earmarked-for-satellite-launchpad-1-4498984

Articole mai vechi despre Rocket Lab:

Rocket Lab la primul sau zbor orbital
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170518133543

Peter Beck paseste pe urmele lui Elon Musk. Rocket Lab lanseaza cu semi-succes prima sa racheta Electron
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170526023029

Electron se intoarce in Noua Zeelanda pentru un nou zbor
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171120222005

Credit Rocket Lab