Zilele acestea atentia presei este indreptata catre un eveniment spatial, care, chiar daca va avea loc pe 1 aprilie, nu va fi o gluma ci va fi cat se poate de real, inclusiv cu riscuri de serioase asociate: ne referim la reintrarea in atmosfera a laboratorului spatial Tiangong 1.
Despre asta siteul nostru a mai scris in urma cu cateva zile, in completare vom spune doar ca Tiangong 1 a inceput sa se roteasca (ceea ce era de asteptat si nu este un lucru rau, asigurand o expunere uniforma) si ca reintrarea efectiva, cu o doza foarte mare de variabilitate, va depinde de evolutia mediului extern (activitate solara etc) si de constructia statiei (coeficient aerodinamic, materiale etc).
De altfel, in ultimul raport publicat, biroul Agentiei Spatiale Europene ce se ocupa de monitorizarea deseurilor spatiale, atrage atentia ca activitatea solara scazuta ar putea intarzia cu cateva ore reintrarea.
Trebuie spus ca in mod normal, o data ce perigeul scade sub 150 km, un obiect pierde rapid din altitudine datorita cresterii densitatii mediului in care zboara, insa, asa cum aminteam mai devreme, densitatea la acea altitudine este in directa legatura cu activitatea solara.
Laboratorul spatial chinez Tiangong 1, numaratoare inversa pana la reintrare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180227135630
Am spus in mod normal, pentru ca exista si exceptii de la regula. Obiecte cu profil ballistic, pot inconjura Pamantul la altitudine joasa fara a pierde substantial din altitudine.
Este in general cazul proiectilelor mascate sub forma unor sateliti, mult temute in domeniul militar, care zboara aparent inofensiv, dar care se pot reactiva oricand; impotriva lor, marile puteri spatiale incearca sa se protejeze prin dezvoltarea de sisteme super-performante de detectie timpurie, de urmarire si de interceptare.
Dar nu numai. Pe orbita exista si alte obiecte cu coeficient aerodinamic foarte bun, ajunse acolo fie cu scop (satelitul Goce spre exemplu a survolat Pamantul la altitudine joasa pentru a putea efectua studii amanuntite), fie pur si simplu din greseala.
Din aceasta ultima categorie, un satelit indian de navigatie, IRNSS 1H, lansat in septembrie anul trecut.
In urma unui zbor cu probleme, unele din putinele incidente ale rachetei PSLV, el a ramas captiv in interiorul capsulei protectoare, atasat treptei a treia a rachetei.
In ciuda eforturilor depuse de ingineri, nu s-a mai putut face nimic, astfel ca intreg ansamblul a ramas abandonat de atunci pe o traiectorie eliptica, mult excentrica (astazi 160.4 km x 4683 km x 19.2 grade inclinatie fata de 165 km × 6554 km x 19.2 grade imediat dupa lansare).
Dupa cum se poate observa, desi perigeul scazut aduce ansamblul intr-un mediu unde rezistenta aerodinamica nu mai este complet neglijabila, profilul balistic contrabalanseaza situatia astfel ca, de luni bune, satelitul se incapataneaza sa reintre.
PSLV C 39, un accident de manual (partea 1)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170909113630
PSLV C 39, un accident de manual (partea 2)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170910130930
PSLV C 39, un accident de manual (partea 3). IRNSS 1H se incapataneaza sa ramana pe orbita.
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171024120425
Credit ESA/ISRO