SpaceX a lansat ieri noapte, de la hangarul SLC 40 al bazei spatiale Cape Canaveral, cea de a opta misiune a sa pe anul in curs (din cele 11 zboruri americane pana in prezent).

In prim plan o racheta Falcon 9 FT (v1.2), numar serial B1045, complet noua, apartinand blocului 4, ce va fi inlocuit, nu mai departe de urmatorul zbor al companiei din mai, avand la bord primul satelit geostationar al Bangladeshului, Bangabandhu 1, de varianta finala bloc 5 (cel putin asta afirma recent Elon Musk spunand ca dezvoltarea Falcon 9 se va opri aici).

Aceasta a fost a doua misiune exotica a lui SpaceX daca putem spune asa: la bord s-a aflat telescopul TESS, un satelit de 365 kg, ce va asigura comunitatii astronomice (in conditiile in care Kepler se apropie cu pasi repezi de final) continuarea studiilor in domeniul identificarii si studiului exoplanetelor; cu mentiunea ca initiativa nu este singulara, Europa va lansa la randul ei anul acesta misiunea Cheops, de asemenea un vanator de exoplanete.

Spuneam exotica, pentru ca in general SpaceX zboara in GTO sau LEO, pentru clienti comerciali sau pentru diverse institutii guvernamentale (armata, NASA etc).
In februarie 2015 insa, Falcon 9 zbura pentru prima data dincolo de orbita geostationara, la vremea aceea racheta era in configuratia v1.1, plasand intr-o traiectorie de transfer catre punctul Lagrange L1 al sistemului Soare-Pamant, satelitul NASA DSCOVR (Deep Space Climate Observatory).
Acesta cantarea 570 kg la lansare si a fost lansat, tot de la Cape Canaveral, pe o orbita 187 km x 1.241.000 km x 37 grade inclinatie.
A fost nevoie de 110 zile pentru a ajunge la destinatie (1.5 milioane de km fata de Pamant) si pentru a intra intr-o orbita Lissajous in jurul lui L1.
Ca si DSCOVR, TESS este o misiune de clasa a doua pentru NASA, adica nu critica, deci isi poate asuma riscuri mai mari la lansare pentru a putea reduce costurile, de aici si selectia lui Falcon 9, care este calificata pentru astfel de servicii, dar nu este calificata deocamdata pentru misiuni critice cum ar fi de exemplu Curiosity sau JWST.

DSCOVR, in punctul Lagrange L1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150611221814

Trebuie spus ca pentru lansarea lui TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite), o misiune Midex (Medium-Class Explorers) cu costul de 337 milioane de dolari, initial s-a luat in calcul lansarea la bordul lui Atlas 5, care spre deosebire de competitori ar fi reusit o injectie orbitala mult mai buna, cu apogeul direct dincolo de orbita Lunii, asa cum se doreste pentru TESS pentru a putea beneficia de gravitatia asistata a ei.
Costurile ridicate au exclus Atlas 5, astfel ca Orbital, compania care a si construit satelitul a intrat in carti cu racheta sa Taurus si pentru lansare. Insa Taurus/Minotaur este o racheta mult mai putin performanta decat Falcon 9, iar costul deasemenea nu era unul competitiv, astfel ca SpaceX a castigat contractul in cele din urma.

Spuneam ca ieri noapte, Falcon 9 a zburat, la fel ca si in 2015, de la Cape Canaveral, o locatie aflata la 28.5 grade latitudine nordica, de unde in general se zboara pe traiectorii cu inclinatia intre 28.5 grade si 59 de grade (cu foarte putine exceptii).

Zborul ar fi trebuit sa aiba loc luni, insa fusese amanat din cauza unor probleme detectate la avionica rachetei, care au trebuit investigate de ingineri pentru a putea da din nou unde verde.
Desi orbita finala HEO aleasa pentru TESS are caracteristici particulare, exista oarecare libertate in privinta lansarii, mai ales ca, asa cum aminteam, Falcon 9 a plasat satelitul doar intr-o traiectorie intermediara, pentru parcurgerea restului drumului pana la destinatie, fiind nevoie de folosirea propulsiei proprii, ceea ce permite ajustarea corespunzatoare a manevrelor o data ajuns in spatiu.

Falcon 9 a reusit sa plece de pe rampa exact la inceputul ferestrei de lansare, 22:51 GMT.
Dupa un zbor de sub 50 de minute, cu doua activari ale treptei a doua si cu o recuperare reusita a treptei intai pe platforma ‘Of Course I Still Love You’, treapta ce va fi refolosita pe viitor, satelitul s-a separat deasupra Oceanului Indian, in vestul Australiei, in plina vizibilitate a statiilor DSN Canberra, Madrid si Goldstone.
A urmat pornirea sistemelor de la bord, desfacerea celor doua panouri solare si stabilirea unei comunicatii stabile cu antenele de sol.

Vom continua.

Credit SpaceX/NASA