Cu o intarziere de 24 de ore, provocata (ironic) tocmai de vantul puternic din Guiana Franceza, cel mai nou satelit de observare a Pamantului al Agentiei Spatiale Europene ESA, a ajuns ieri noapte pe orbita.
Racheta mica a celor de la Arianespace, Vega, a trebuit sa astepte conditii meteo suficient de bune, inainte de a fi lansata, in conformitate cu ultimele proceduri, mult mai conservative, implementate de inginerii europeni dupa incidentul Ariane 5 de la inceputul anului, un incident care a readus in discutie multe aspecte ce tin de siguranta zborului.
Vega s-a aflat la zborul cu numarul 12 in istoria sa (reamintim ca zborul de debut a avut loc in februarie 2009, ocazie cu care au fost lansati mai multi sateliti Cubesat, printre ei si Goliat-ul romanesc) si spera sa mai zboare inca de doua ori pana la sfarsitul anului acesta.
Ritmul (1 lansare in 2012, 2013 si 2014, 2 lansari in 2016, 3 lansari in 2015 si 2017) este insa departe de limita de profitabilitate trasata de managementul european la inceputul programului Vega (atunci cand se credea ca se va ajunge la 12-14 zboruri anual). Ca sa nu mai mentionam ca racheta va trebui sa treaca si printr-un program de modernizare, printre altele motorul ucrainean RD843 al treptei a patra trebuind sa fie inlocuit dupa ce industria de profil a tarii a fost lovita in plin de embargoul rusesc.
In ultimii ani, asa cum toata lumea a putut observa, piata lansarilor spatiale a cunoscut schimbari dramatice si Vega, la fel ca sora sa mai mare Ariane 5, dincolo de aspectul ei de tehnologie strategica pentru Europa, va trebui regandita pragmatic, cu indicatorii economici la vedere.
Incheind aceasta paranteza si revenind la zborul propriu zis, trebuie spus ca ora de lansare a fost 21:20 GMT si intreaga misiune Vega VV12 a durat 55 de minute.
Doua activari ale treptei superioare AVUM au dus satelitul la aproximativ 320 km altitudine, pe o traiectorie SSO (Sun synchronous orbit).
Aeolus, care initial s-a numit ADM-Aeolus (Atmospheric Dynamics Mission), cantareste 1.3 tone si are dimensiunile 4 m x 4.35 m x 1.6 m, preluand elemente de la Mars Express. Vor urma 3 luni de pregatiri inainte de a produce primele date, apoi faza stiintifica propriu zisa se va intinde pe 3 ani.
Mai multe amanunte intr-un articol viitor.
Credit Arianespace / ESA