Launch Services Program al NASA a acordat de curand companei americane SpaceX certificare categoria 3 pentru racheta sa Falcon 9. LSP Category 3 se obtine foarte greu, fiabilitatea trebuind demonstrata in pana la 14 zboruri reusite consecutiv, insa criteriile dure de selectie sunt justificate pentru ca la bordul acestor rachete zboara misiunile critice ale agentiei (catalogate in clasele A si B), gen James Webb Space Telescope, Curiosity sau Hubble.
Pana de curand Falcon 9 avea doar certificare categoria 2, efectuand pentru NASA lansari de importanta medie gen Jason 3 (2006) si TESS (2018).
Vehiculele de categoria 3 erau furnizate aproape in totalitate (cu exceptia lui Pegasus a celor de la Orbital/ Northrop Grumman) de United Launch Alliance.
Cea mai moderna versiune a rachetei Falcon 9, Block 5 nu are decat 7 zboruri la activ (ea intrand in operare in primavara acetui an), insa familia Falcon 9 a acumulat 65 de misiuni (din care 35 de succese consecutive dupa ultimul incident din septembrie 2016 cand racheta a explodat pe rampa).
Falcon 9 FT Block 4 (cea mai moderna versiune a rachetei) primeste certificare categoria a doua de la NASA. SpaceX este absolvita de orice vina in cazul Zuma
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180219130525
Elon Musk spunea in primavara ca aceasta va fi ultima versiune dezvoltata, considerand ca pe parcurs vor fi necesare doar mici imbunatatiri. Cum ar fi recuperarea controlata a conului protector al rachetei, impreuna cu toata avionica sa.
Comentam atunci ca aceasta este o solutie complicate si nenaturala, in mod sigur nu caracteristica lui Musk si echipei sale. Mult mai fireasca si in ton cu tendinta de reutilizabilitate, ar fi fost o treapta a doua pe modelul unei mini-navete spatiale, capabile sa isi tranporte incarcatura pe orbita si apoi sa se intoarca controlat la sol.
Timpul a dovedit ca am avut dreptate, pentru ca in ciuda eforturilor depuse, cei de la SpaceX nu au reusit pana astazi recuperarea.
Zilele trecute Musk anunta, suprinzator pentru presa, insa nu surprinzator pentru cei din domeniul spatial, ca va schimba conceptia de recuperare a treptei a doua, optand pentru solutia mult mai versatila amintita mai devreme.
Putem spune ca incet incet vechiul concept de racheta se transforma in cel de vehicul de transport spatial complet reutilizabil. Deocamdata nimic nou aici, navetele automatizate sunt folosite de multi ani in domeniul militar. Asteptam insa o modernizare radicala a sistemelor de propulsie (astazi bazate inca pe vechea idee de dezvoltare exponentiala, in timp scurt, a unei tractiuni foarte mari, pe viitor probabil o dezvoltare liniara mai lenta) care sa permita proiectarea unor vehicule adaptate nu numai desprinderii de Pamant dar si calatoriilor interplanetare (structuri adaptabile mediului de zbor, eliminarea treptelor etc).
Deocamdata, primul zbor sub aceasta certificare a avut loc joi, 15 noiembrie de la baza spatiala Cape Canaveral. Pasager a fost satelitul Es’hail 2, al operatorului national al Qatarului, Es’hailSat.
El a fost construit de MELCO (Mitsubishi Electric Corporation) in baza unui contract semnat in 2014. Satelitul ar fi trebuit sa zboare in 2016, insa a suferit mai multe amanari.
Vorbim despre o platforma DS2000, de 5.3 tone, ce va opera de la pozitia ecuatoriala 26 de grade longitudine estica. Va fi nevoie de cateva manevre orbitale pana acolo, pentru ca racheta Falcon 9, l-a plasat doar pe o traiectorie GTO 185 km x 36000 km x 25 de grade inclinatie. Intrarea in operare este asteptata pentru sfarsitul lunii ianuarie, durata de viata proiectata fiind de 15 ani.
La bord sunt transpondere in banda Ku si Ka folosite de Qatar pentru aplicatii militare si civile, dar si transpondere ale comunitatii de radio amatori AMSAT.
Sa mai spunem ca, asa dupa cum ne-a obisnuit in ultimul timp, treapta intai a lui Falcon 9, una care mai zburase pe 22 iulie, a fost recuperata cu succes pe barja ‘Of Course I Still Love You’ in largul Oceanului Atlantic. A fost pentru a 31-a data cand s-a intamplat acest lucru.
Credit SpaceX