Prima lansare spatiala a Indiei in 2019 s-a produs pe 24 ianuarie. Intr-un rar zbor de noapte de la baza spatiala Satish Dhawan Space Centre din Sriharikota, Agentia Spatiala Indiana ISRO a adus pe rampa o versiune noua a rachetei PSLV, denumita DL, cu doar 2 boostere in loc de cele 6 cu care este echipata de obicei. A fost vorba despre zborul cu indicativul C44.
Pe langa lansarea satelitului militar Microsat-R, a fost asadar si un bun test pentru a vedea daca se poate scadea pretul in cazul zborurilor usoare care nu solicita toata capacitatea de transport a rachetei.
De aceea, dupa separarea satelitului, misiunea a continuat pana cand treapta a patra a atins 450 km altitudine, la o inclinatie orbitala de 98.76 grade.
PSLV este principalul vehicul de transport pentru programul spatial indian si nu numai; in ultimii 10 ani el a fost folosit de multe alte natiuni pentru a-si transporta satelitii in spatiu, pentru ca ISRO a fost intotdeauna deschisa la colaborari si daca putem spune asa, racheta si-a depasit latura tehnica si a capatat si o dimensiune diplomatica, devenind in timp un bun ambasador pe plan international.
Insa nu trebuie uitata aici si partea financiara - in tot acest timp zborurile comerciale realizate de la Satish Dhawan Space Centre au suplimentat consistent bugetul ISRO, insa acum suntem intr-un context complicat in care toata lumea alearga dupa costuri mai mici.
ISRO a reusit sa vanda pana acum cu succes capacitatea libera a lansatoarelor sale prin gruparea mai multor sateliti la bord (in special in domeniul Cubesat), insa acum insa piata s-a aglomerat si vorbim despre o presiune venita din partea unor noi jucatori gen Rocket Lab, de aceea este nevoie de o revizuire a politicii comerciale.
In aceasta cheie trebuie vazut si zborul C44 - daca o racheta relativ veche cum este PSLV, in pofida pretului mic de productie si de operare, va reusi sa faca fata noii concurente, timpul va dovedi.
Trebuie spus ca nu doar configuratia de zbor a fost diferita ci s-a umblat si la treapta a patra a rachetei, PS4, care se doreste a fi utilizata pe viitor drept platforma de test pentru diverse experimente. Sistemele sale (calculatorul sau de bord, sistemul electric etc) au fost cuplate cu cele ale unui mic nanosatelit denumit Kalamsat v2 dezvoltta de grupul de amatori Space Kidz.
Un experiment similar fusese incercat in iunie 2017 la bordul rachetei suborbitale Terrier Orion a NASA.
Insa, gratie diferentei de putere intre rachete, fata de acela, masa a crescut de peste 10 ori, de la 0.1 kg la aproximativ 1.2 kg.
Treapta a patra a lui PSLV fusese modernizata deja din punct de vedere hardware in ultimii doi ani, permitand acum porniri si opriri succesive ale motorului, dar si stationari mai indelungate pe orbita.
Pe langa DL, PSLV zboara in acest moment versiunile G, CA si XL, aceasta din urma cea mai puternica, capabila sa transporte pana la 3.8 tone in LEO si pana la 1.3 tone in GTO.
Incarcatura principala, Microsat-R, este o continuare a misiunii Microsat-TD ce fusese lansata in urma cu un an ca demonstrator tehnologic. Vorbim despre un satelit de 740 kg construit si operat de DRDO (Defence Research and Development Organization). Similar satelitiilor civili Cartosat, fata de care este insa mai mic, el va produce la fel imagini de inalta rezolutie, gratie orbitei in care zboara, una joasa cu altitudinea de 274 km si inclinatia de 96.56 grade.
Credit ISRO