O lansare importanta va avea loc maine, sambata 2 martie, de la complexul 39A al bazei spatiale Cape Canaveral, utilizat de SpaceX, sub directa supraveghere a NASA.
Compania este asteptata sa confirme printr-un prim zbor de test catre ISS, performantele cargoului sau Crew Dragon.
FRR (Flight Readiness Review) avusese loc pe 22 februarie si daduse unda verde acestui zbor, asa ca toata lumea asteapta acum sa vada cat de pregatite sunt sistemele pentru a prelua viitoarele misiuni cu echipaj uman americane (in special din punctul de vedere al sigurantei - un aspect care face infinit mai grele - din punct de vedere al procedurilor care trebuie indeplinite - zborurile cu echipaj de cele fara).
De altfel, inaintea unui zbor real, NASA a impus testarea atenta a sistemului de salvare a astronautilor, in caz de defectiune a rachetei sau probleme pe rampa (Falcon 9 are o procedura aparte de alimentare – pentru mentinerea stabilitatii termice si a volumului necesar, combustibilul si oxidantul fiind pompate rapid chiar inaintea lansarii).
Demo-1, caci acesta este numele formal al zborului, este programat pentru 07:49 GMT, atunci cand Cape Canaveral se aliniaza favorabil sub orbita statiei, permitand o lansare eficienta energetic - cu intrare facila in planul orbital al lui ISS si apoi ajungerea din urma a statiei. Ca de obicei, se va incerca recuperarea treptei intai a rachetei Falcon 9 (putin sub 10 minute dupa L0).
Cargoul va executa o serie de manevre, va zbura in tandem cu statia, prima data la 4km, apoi in proximitatea ei, la 1.6 km, pentru a-si demonstra stabilitatea, apoi se va roti si va andoca autonom (duminica) la IDA-ul (International docking adapters), montat in august 2016 de expeditia 48, ca pregatire pentru viitoarele misiuni comerciale, la modulul Harmony. Va fi deci pentru prima data cand un cargo SpaceX va andoca autonom si nu capturat de bratul robotic al ISS - acest lucru presupunand o importanta imbunatatire a sistemelor de navigatie si control de la bord.
Cargoul, incarcat cu putin peste 180 de kg de echipament, va fi descarcat de astronauti si va ramane atasat statiei. O mica discrepanta aici: NASA vorbeste de 2 saptamani, in timp ce manifestul SpaceX mentioneaza 5 zile. Conform acestuia din urma, probabil versiunea actualizata, vineri 8 martie, el se va desprinde, tot in mod autonom, apoi, dupa indepartarea de statie, va realiza o manevra de 15 minute pentru a forta reintrarea in atmosfera.
35-40 de minute mai tarziu, va traversa atmosfera si va cadea in Oceanul Atlantic, in largul coastei Floridei, urmand sa fie recuperat de o nava speciala pregatita de SpaceX, numita Go Searcher (o noua premiera).
Intr-o conferita de presa, Hans Koenigsmann, unul din artizanii proiectului SpaceX si un apropiat al lui Elon Musk care l-a numit momentan vice presedinte al companiei pe probleme de Mission Assurance, a explicat in detaliu caracteristicile misiunii Demo-1.
Urmatorul zbor, Demo-2, care este prevazut sa foloseasca 2 astronauti (Bob Behnken si Doug Hurley) va depinde in buna masura de analiza datelor colectate in timpul lui Demo-1 si nu se va realiza mai devreme de aprilie (NASA da chiar o fereastra mai larga, vorbind de iulie 2019).
Insa prima misiune operationala, din acest contract cu NASA, va fi cea a lui Victor Glover si Mike Hopkins.
Trebuie spus ca dincolo de dimensiunea tehnica, evenimentul are si o puternica incarcatura simbolica. Complexul 39A a gazduit in trecut 11 lansari Saturn 5 pentru programul Apollo (incluzand Apollo 11 – prima aselenizare) si nu mai putin de 82 de lansari ale navetei spatiale (printre ele STS-1 si STS-135, primul si ultimul zbor).
Lansarea va fi coordonata din Firing Room 4 a centrului de comanda din Kennedy Space Center, iar operatiunile ulterioare se vor desfasura de la centrul de control SpaceX din Hawthorne, California, cu NASA monitorizand activ de la centrul sau de comanda din Houston, la Johnson Space Center.
Nu trebuie uitat ca nici un astronaut american nu a mai zburat de pe teritoriul national din 8 iulie 2011, atunci cand s-a luat decizia retragerii lui Atlantis. O decizie dureroasa pentru NASA (care a costat SUA multi bani, toate zborurile catre ISS fiind platite catre rusi, pentru fiecare din pasageri), insa care, chiar daca a fost blamata la acel moment de publicul larg, care a vazut-o ca pe o abandonare a interesului national, s-a dovedit una curajoasa si castigatoare pe termen lung, in contextul mai larg de transfer al unor activitati spatiale catre sectorul privat.
Pentru a atinge insa punctul in care suntem azi, a fost nevoie de mentinerea bugetarii pentru ISS (chiar daca, strict stiintific interesul american scazuse si de multe ori in administratiile trecute se discutase despre reducerea bugetului alocat sau chiar despre retragerea totala) si de derularea proiectului NASA Commercial Crew Program care sa ofere operatorilor private justificarea legala pentru serviciile de care agentia are nevoie pe viitor.
https://www.nasa.gov/exploration/commercial/crew/index.html
Intr-adevar, odata ce aceasta etapa se va incheia si companiile private vor depasi faza dezvoltarii acestor sisteme, ISS isi va pierde importanta pentru guvernul american, centrul de greutate urmand a fi transferat catre viitoarea statie orbitala lunara.
Incheiem acest scurt articol citandu-l pe Steve Stich director adjunct al programului Commercial Crew Program si director de lansare, care a rezumat foarte bine esenta testului de maine: ‘We are ready to learn by flying’. Plus o remarca personala: in pofida standardizarilor si a cresterii fiabilitatii sistemelor, spatiul ramane un mediu ostil, care nu trebuie subestimat, mai ales atunci cand vine vorba de vieti omenesti.
Va invitam asadar sa urmariti transmisia video, preluata si de sectiunea noastra Space Alliance Live Event, urmand sa revenim cu un alt articol dupa lansare.
Credit SpaceX