Vineri 22 februarie, baza spatiala Kourou din Guiana Franceza a gazduit lansarea cu numarul 14 pentru cea mai mica racheta din flota europeana.
A fost vorba despre varianta normala a lui Vega, in timp ce Agentia Spatiala Europeana lucreaza intens, impreuna cu furnizorii din industrie la o varianta imbunatatita, care ar trebui sa vina cu performante superioare si sa incheie dependenta Arianespace de componente din fostul spatiu sovietic (momentan motorul treptei a patra a rachetei este furnizat de Ucraina).

Pentru cine nu isi mai aminteste, Vega si-a facut debutul cu greu, dupa intarzieri de cativa ani, in 2012, atunci cand zborul inaugural a fost oferit de ESA statelor ce se aflau in plin proces de aderare la agentie, ca oportunitate de a-si lansa simbolic primele misiuni spatiale.
Printre ele si Romania, care a trimis in spatiu micul nanosatelit Goliat - din pacate o misiune de pe urma careia nu am reusit sa beneficiem prea mult, ea incheindu-se dupa doar cateva zile in spatiu.
http://www.spacealliance.ro/goliat/

Incheiem aceasta paranteza spunand ca, asa cum a fost gandita, Vega trebuia sa realizeze minim 4 zboruri pe an pentru a putea fi profitabila (la costurile efective de productie adaugandu-se cele pentru mentinerea operationala a infrastructurii din Kourou, cheltuielile cu personalul etc).
Insa din 2012 si pana astazi Vega nu a reusit sa atinga acest obiectiv. Mai precis, statistica arata in felul urmator: cate o lansare in 2012, 2013 si 2014, cate doua lansari in 2016 si 2018 si respectiv catre trei lansari in 2015 si 2017.
Daca se va pastra calendarul curent, 2019 ar putea fi primul an cand granita celor 4 zboruri anuale va putea fi atinsa, ba chiar depasita (alte patru lansari fiind prinse in programul Arianespace).
In total 28 de sateliti au fost ridicati pe orbita, mai mult de jumatate (15) fiind din categoria de observare a Pamantului.
Nu trebuie uitat insa, ca nisa in care se situeaza Vega, s-a modificat radical din 2012 pana acum si concurenta a devenit acerba, ba chiar se va mari si mai mult pe viitor. In aceste conditii nu ne putem astepta ca Vega sa aiba o viata usoara din punct de vedere comercial (cel mai probabil va ramane doar un element strategic pentru programul spatial european, insa nu va putea sa concureze real cu noii jucatori gen Rocket Lab).

Revenind la zborul VV14, el a avut la bord un pasager Italian. PRISMA (Precursore Iperspettrale della Missione Applicativa) este un satelit de 879 kg, construit de Carlo Gavazzi Space SpA (astazi detinuti de compania germana OHB) pentru Agentia Spatiala Italiana, ASI.
Ca o nota suplimentara, a nu se face confuzie cu misiunea lansata in 2010 de SSC (Swedish Space Corporation), cele doua nu au nimic in comun.
Construit pe platforma MITA, el preia o parte din tehnologiile dezvoltate pentru defunctul proiect HypSEO si este in cele din urma, o misiune de test pentru viitorii sateliti italieni de observare a Pamantului.
Instrumentul principal, Hyperspectral / Panchromatic Payload, produce, asa cum spune si numele, o combinatie de observatii hiperspectrale (la lungimi de unda intre 0.4 si 2.5 µmm) si pancromatice (0.4 - 0.7 µm). Rezolutia ajunge la 20-30m in hiperspectral si respectiv 2.5-5m in panchromatic.
223 de imagini, scene de 30 km x 30 km, vor fi produse in fiecare zi - de la tinte aflate direct sub traiectoria satelitului, pana la unele aflate la o distanta de 1000 km de o parte sau de alta a punctului subsatelit.
 

In acest fel se pot deriva pana la 240 de parametrii fizici si se poate observa nu numai constructia geometrica a unei scene, dar si compozitia chimica a diferitelor elemente constitutive. Din acest motiv satelitul devine foarte util pentru monitorizarea mediului si a resurselor natural, in aplicatii pentru agricultura, dar si in cele legate de securitate.
PRISMA a costat 126 de milioane de euro si va opera pentru cel putin 5 ani de acum inainte. El va zbura intr-o orbita polara, la 620 km altitudine sip e o inclinatie de 97.9 grade.

Pentru Arianespace, PRISMA a fost satelitul cu numarul 600 si cel cu numarul 70 din categoria de observare a Pamantului.

Despre Vega, intr-un articol din 2012
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120208071506

Credit ESA / ASI / Arianespace