Vineri, pe 12 iulie, Rusia a adus din nou in Baikonur racheta sa mare Proton M dupa ce data de zbor fusese anulata de mai multe ori pentru a permite reparatii de ultim moment la lansator.

Avand pe post de treapta auxiliara de propulsie un modul Block DM03, racheta a decolat la 12:30 UTC pentru un zbor de 2 ore, in urma caruia a plasat pe o traiectorie de transfer 500 km x 1.293.000 km x 51.6 grade inclinatie, cel mai nou observator astronomic international, Spektr-RG.
Lansarea a fost declarata un succes, satelitul si-a pornit sistemele de la bord si si-a desfacut panourile solare, in scurt timp stabilidu-se si contactul radio cu el.

Cantarind 2.7 tone, din care aproximativ 380 kg de combustibil, el este departe de greutatea maxima pe care o poate transporta Proton M, insa scenariul de zbor este primul de acest fel pentru rusi.
Mai exact, satelitul va parasi orbita terestra, si dupa o serie de manevre va incepe o calatorie catre punctul Lagrange L2 al sistemului Soare-Pamant/Luna. Odata ajuns la destinatie, in aproximativ 3 luni el va intra intr-o orbita de tip Halo de unde va opera pentru urmatorii 7.5 ani.
Acest punct virtual, aflat la 1.5 milioane de km de Pamant, ofera avantaje naturale importante misiunilor astronomice si a fost folosit activ pana acum doar de catre misiuni americane (WMAP) si europene (Herschel, Planck si Gaia). Chinezii l-au testat si ei timp de cateva luni cu misiunea Chang’e 2 in drumul sau catre spatiul interstelar.

Spektr-RG este o misiune astronomica ruso-germana care, pentru a ajunge la maturitate a trebuit sa se confrunte cu o serie de probleme induse de contextul geopolitic actual (schimbul de tehnologie intre cele doua parti desfasurandu-se cu dificultate).
Iata insa ca astronomia mondiala va avea in scurt timp la dispozitie un nou instrument valorous, capabil de observatii pe zone largi, de la banda UV pana la raze X.
O gura de oxigen pentru un domeniu vaduvit in ultimii ani din punct de vedere al sustinerii financiare si afectat serios in capacitatea de a colecta date, dupa pierderea telescopului japonez Hitomi in 2016 - un telescop in care oamenii de stiinta isi pusesera atatea sperante.

Vom continua

Arhiva de articole:
Un nou observator astronomic japonez (partea 1)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160222151655
Un nou observator astronomic japonez (partea 2). Astro H, anatomia unui accident
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160413133849
Un nou observator astronomic japonez . Anatomia unui accident (partea 3). Hitomi va renaste din propria cenusa
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170718160027

De ce a fost lansat Hitomi în orbită înclinată?
http://spacealliance.ro/qa/?qa=6549/de-ce-a-fost-lansat-hitomi-in-orbita-inclinata

Credit Roskosmos/DLR