Zborul VA249 al rachetei europene Ariane 5 a avut loc marti 6 august folosind un scenariu clasic: 2 pasageri de clasa mare au fost transportati de versiunea cea mai puternica a lansatorului, ECA, dupa un zbor scurt de aproximativ jumatate de ora, intr-o orbita GTO 250 km x 35786 km x 4.5 grade inclinatie.
Primul dintre ei este Intelsat 39, un satelit de 6.6 tone construit de Maxar Technologies (vechia companie SS/L Space Systems/Loral) pe platforma sa 1300. El va fi stationat la 62 de grade longitudine estica, urmand sa il inlocuiasca in serviciu pe Intelsat 902.
Al doilea se numeste EDRS C/Hylas 3 si va opera de la 31 de grade est. Este o cooperare intre ESA, partenerii sai industriali si operatorul telecom britanic Avanti.
Airbus, din pozitia sa de contractor principal a coordonat proiectul, insa satelitul este construit de germanii de la OHB pe o platforma SmallGEO. A rezultat un satelit de 3.2 tone cu dublu rol.
Pe de o parte vorbim de transpondere clasice in banda Ka, furnizate de MDA si care vor fi folosite de Avanti sub denumirea comerciala Hylas 3 pe continentul african si pe de alta parte de un sistem de comunicatie optica de ultima generatie, furnizat de Tesat, ce va fi folosit de Agentia Spatiala Europeana drept EDRS C (al doilea nod al sistemului European Data Relay Satellite) pentru conectarea cu satelitii de observatie din orbita joasa si pentru descarcarea de date in timp real, chiar in conditiile in care ei nu se gasesc in raza de operare a statiilor de sol europene.
In acest fel volume mult mai mari de date pot fi generate de sateliti si apoi transferate, iar timpul de asteptare pentru receptia lor scade substantial, oferind un avantaj important in special sistemelor de alertat in caz de calamitati naturale.
Acelasi sistem laser Laser Communication Terminal, capabil de 1.8 Gbps la o distanta de 80000 km, a fost instalat in trecut pe Eutelsat 9B / EDRS A (primul nod al retelei, lansat in 2016) si pe Alphasat, un satelit telecom al lui Inmarsat, lansat in 2013. De peste 10 ani, sistemul este folosit cu succes de satelitii din orbita joasa spre exemplu seria de sateliti Sentinel, TerraSar X etc.
Credit Arianespace/Tesat