In cea de a patra sa lansare pe 2019 (din cele 6 europene de pana acum), Ariane 5, principalul sistem de transport spatial aflat astazi la dispozitia Europei si care asigura independenta batranului continent in privinta iesirii in spatiul cosmic, a marcat o aniversare importanta: zborul cu numarul 250 pentru o racheta din familia Ariane.

De la prima incercare, de pe 24 decembrie 1979, familia de rachete Ariane a fost strans legata de dezvoltarea programului spatial european si nu numai, ajutand la lansarea multor misiuni care au scris istorie si contribuind fundamental la extinderea sectorului telecom.
Pornind de la prima versiune, Ariane 1, o racheta derivata din aplicatii militare, care a zburat de 11 ori si continuand cu versiunile 2 si 3 (care au zburat de 6 si respectiv 11 ori), programul Ariane a fost mereu in perfectionare si trebuie spus ca a pus inca de la inceput accentul pe fiabilitate.
O fiabilitate si o cadenta reusita cu adevarat abia o data cu versiunea 4 (113 succese din 116 incercari) si ulterior, printr-o reproiectare majora, cu versiunea 5, intrata in serviciu in 1996 si care a trecut azi deasemenea de granita de 100 de zboruri (106 mai precis, cu doar 5 incidente, dintre ele doar 2 ratari adevarate).

Din perspectiva industriala, acest lucru inseamna asamblarea si operarea in ultimii 40 de ani, intr-un ciclu complex cu furnizori de echipamante distribuiti in tari diferite din Europa, a nu mai putin de 250 de vehicule spatiale.
Din punct de vedere statistic, ultimele 50 de lansari au avut loc din 2011 pana astazi, cu alte cuvinte Ariane a pastrat in ultima decada acelasi ritm pe care programul l-a avut inca de la nasterea sa (sigur intr-un context mai larg dictat de gradul de maturitate al pietei de sateliti la nivel global). Dar totusi insuficient pentru realitatea de azi: Falcon 9, principalul competitor, a reusit sa se apropie de recordul de masa utila al lui Ariane 5 in GTO si chiar sa il depaseasca in LEO, sa scada pretul si timpul de asteptare pana la un nivel care pune in pericol existenta viitoare a rachetei europene.
Noua versiune, a sasea a lui Ariane, este asteptata sa raspunda acestor provocari si sa tina programul Ariane in viata in urmatorii ani.

Revenind la lansarea din Guiana Franceza de pe 26 noiembrie, ea a fost una tipica dedicata satelitiilor telecom. Folosind versiunea ECA, ea a tintit, intr-un scenario de zbor intins pe 34 de minute, o traiectorie GTO, 250 km x 35726 km x 5 grade inclinatie fata de Ecuator.
Pasageri au fost Tiba-1, un satelit construit de asocierea Airbus Defence and Space si Thales Alenia Space pentru guvernul egiptean si respectiv GX5 construit de Thales pentru compania Inmarsat.
Tiba-1 este o platforma Eurostar 3000 de 5.6 tone, cu transpondere in banda Ka, ce va opera pentru minim 15 ani de la pozitia orbitala 35.5 grade est.
GX5 este un Spacebus 4000B2 de 4 tone, ce va opera de la 11 grade est longitudine, deasupra Ecuatorului. La fel ca si co-pasagerul sau, are transpondere in banda Ka, urmand sa deserveasca Europa si Orientul Mijlociu. El face parte din sistemul Global Xpress al companiei, despre care am mai discutat in alte articole din trecut.
Inmarsat lanseaza programul Global Xpress
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131212012428

Inca un pas inainte pentru programul Global Xpress
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150902044635

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 15). SpaceX si primul sau satelit Inmarsat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170516132951

Credit Arianespace