Dupa 20 de ani de eforturi industriale, sonda Solar Orbiter si-a inceput aventura spatiala cu o lansare reusita de la complexul 41 al bazei spatiale Cape Canaveral.
NASA, partener in aceasta misiune cu ESA, a acoperit costul lansarii la bordul rachetei Atlas 5 a celor de la ULA (United Launch Alliance), plus dezvoltarea unei parti din instrumentatia stiintifica.

A fost vorba despre versiunea 411 a rachetei americane (aceeasi care lansa in 2016 misiunea de vizitare a unui asteroid, OSIRIS-Rex), de doua activari ale treptei Centaur si de 52 de minute de zbor, pentru a imprima sondei viteza necesara parasirii orbitei Pamantului.
O injectie orbitala aproape perfecta, cu o abatere de doar 1m/s si 0.02 grade in inclinatie, urmata de prima achizitie de telemetrie cu ajutorul statiei New Norcia si de desfacerea corecta a panourilor solare, au confirmat succesul lansarii.

Centrul de control ESOC din Germania, care are in grija operarea satelitului, va avea la dispozitie 7 zile pentru a verifica starea tuturor sistemelor inaintea inceperii lungii calatorii in sistemul solar.

Satelitul se va indeparta initial de Pamant, pe directia Venus, a carei gravitatie o va folosi in decembrie 2020 pentru a accelera si pentru a-si schimba inclinatia relativ la planul ecliptic.
Vor urma apoi alte doua treceri accelerate de planeta noastra si alte patru accelerate de Venus, in urma carora distanta fata de Soare va scadea si inclinatia orbitala va creste.

3.5 ani vor fi necesari pentru a ajunge la destinatie - o traiectorie cu periheliul la 0.28 AU, afeliul la 0.91 AU si inclinatia de 25 de grade fata de Ecuatorul solar (din care satelitul va inconjura Soarele la fiecare 168 de zile), insa primele observatii sunt asteptate mult mai devreme, de pe drum.

Alti 3.5 ani de observatii la destinatie sunt prinsi in program, cu o eventuala extindere de inca 3 ani, in cazul in care platforma ramane operationala dincolo de aceasta data. Extinderea ar implica si o schimbare de traiectorie, pe o inclinatie de 33 de grade, care ar permite o si mai buna observare a polilor Soarelui.
Instrumentatia de la bord si scenariul de zbor au fost proiectate in asa fel incat, chiar daca satelitul nu va stabili un record in privinta distantei fata de Soare, datele produse sunt asteptate sa completeze seturile venite de la SDO, Parker Solar Probe, SOHO si Stereo.
Evident cu o distribuire libera catre comunitatea astronomica internationala.
Mai multe amanunte in partea a doua a articolului nostru.

Credit ESA / NASA