Doar cateva minute ne-au separat luni 11 mai de o escaladare suplimentara a tensiunii diplomatice dintre SUA si China, intr-o perioada si asa foarte rece, pe fondul acuzatiilor din criza Covid.
Ar fi fost cum se spune, cireasa de pe tort, in mijlocul acestei pandemii care a reusit sa inchida planeta.

Treapta principala a unei rachete CZ 5B, lansata de China pe 5 mai, a reintrat necontrolat in atmosfera si dupa ce a trecut pe deasupra orasului New York (15:23 UTC) s-a prabusit in bucati pe coasta de vest a Africii (15:33 UTC).
Din norul de deseuri, cele mai multe parti care au supravietuit arderii in atmosfera se pare ca au cazut in apa, insa presa locala a relatat ca unele au calatorit mai departe in sud, cazand la sol in regiuni rurale din Coasta de Fildes.
Printre ele si o bucata lunga de tubulatura, unul dintre cele mai mari obiecte care au cazut vreodata inapoi.
Din fericire nu au fost victime umane. Insa nu putem sa nu ne intrebam cum ar fi fost daca reintrarea s-ar fi produs cu 10 minute mai devreme, exact deasupra orasului New York?

Trebuie sa spunem ca treapta aceasta a rachetei era un cilindru de 30m lungime, cu diametrul de 5m si greutatea de 17.8 tone. Mult mai mare fata de laboratorul Tiangong 1 (8.5 tone si o lungime de 10.4 m) deorbitat deasemenea necontrolat de China in 2018, insa departe de statia spatiala Mir, care detine recordul obiectelor deorbitate cu cele 120 de tone ale sale.

Contrat unui satelit obisnuit, natura sa nu ajuta la o rupere si ardere completa in atmosfera – discutam despre un coeficient aerodinamic foarte bun, cat si despre o structura compacta, capabila sa reziste solicitarilor si cu multe elemente metalice dense (tubulaturi, rezervoare, motoare etc).
Poate exemplul cel mai bun aici este satelitul indian IRNSS 1H, care in urma lansarii de pe 31 august 2017 a ramas captiv in interiorul conului protector al rachetei sale, deasemenea o componenta foarte aerodinamica si a reusit sa supravietuiasca pe orbita Pamantului 1.5 ani (pana pe 2 martie 2019).

Aveam asadar toate ingredientele unei situatii de mare risc pentru regiunile populate, iar incertitudinea care insoteste de obicei aceste fenomene si care impiedica predictii foarte precise in avans, pentru a putea organiza o eventuala evacuare, nu a ajutat. Armata americana a urmarit cu atentie obiectul 45601 (acesta a fost identificatorul NORAD) pana in ultimul moment confirmand reintrarea la 15:33. In principiu, in astfel de situatii, de la sol se poate interveni cu sistemele de aparare anti-aeriana, insa dinamica este complexa si intotdeauna vor fi bucati care vor ajunge la sol (pe ultima parte a traiectoriei vorbim de un nor de obiecte mai mari sau mai mici, nici macar compact ci imprastiat in atmosfera, cateodata pe zeci si sute de km).

Acest incident a fost inca un exemplu al modului riscant si in cele din urma iresponsabil, in care de multe ori se lucreaza in industria spatiala chineza. Sub presiunea politicului, in ultimii ani activitatile s-au intensificat substantial si s-au diversificat pe multe planuri, lasand prea putin timp inginerilor sa se gandeasca si la celelalte aspecte: combustibilii folositi sunt de obicei foarte poluanti, rachetele zboara peste regiuni foarte populate si nu de multe ori se prabusesc in bucati mari la sol producand accidente, tehnologii copiate dar insuficient testate etc.

Ca sa nu mai punem la socoteala lipsa totala de transparenta sau actiunile militare fara a lua in calcul impactul asupra celorlalti – ne amintim doar incidentul din 2007 cand satelitul Fengyun-1C cu o masa de 750kg si aflat pe o orbita la 865km, a fost distrus cu o racheta DF21 (cu focos activ) lansata de pe o rampa mobila de la sol.

 

Experimentele Chinei creeaza probleme altor sateliti
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907032106

De atunci toata orbita joasa a fost inundata de resturi metalice, facand infinit mai complexa operarea satelitilor de observare a  Pamantului, cu necesitatea de a urmari continuu in timp real mii de obiecte mici (unele de doar cativa cm dar extrem de periculoase din cauza vitezei cu care circula) si cu manevre de evitare a acestor deseuri orbitale fiind executate periodic.

Un astfel de caz, cel al satelitului european Sentinel 1, lovit in 2016 de un astfel de deseu orbital.

In partea a doua a articolului ne vom uita la misiunea rachetei CZ 5B, in acest zbor care a fost si cel inaugural pentru aceasta clasa de lansatoare a Chinei.
Pana atunci, un citat de acum 2 secole dar atat de actual, din Napoleon: 'Ici repose un geant endormi, laissez le dormir, car quand il s'eveillera, il etonnera le monde' in traducere in romaneste: China este un gigant adormit, lasati-o sa doarma pentru ca atunci cand se va trezi va zgudui lumea.

Credit CNSA/NORAD/Aerospace Corporation/Aminata24/Jonathan McDowell/Marco Langbroek