Pe 2 septembrie, racheta europeana de clasa mica, Vega, s-a reintors in serviciul Arianespace dupa o pauza de 14 luni. In iulie 2019, in timpul lansarii satelitului de spionaj Falcon Eye 1, pentru Emiratele Arabe Unite, Vega inregistra primul sau esec intr-o serie de 15 zboruri desfasurate pentru operatorul european, pe durata a 7 ani.
Emiratele Arabe Unite au fost evident nemultumite, insa trebuie spus ca au incasat peste 400 de milioane de dolari de pe urma acestui accident. Al doilea satelit al seriei nu a fost anulat din comanda Arianespace, insa el a fost mutat intre timp de pe Vega pe racheta medie, Soyuz, urmand sa zboare pe 16 octombrie anul acesta.

Suspiciunile initiale cu privire la un act de sabotaj, alimentate de tensiunile dintre Franta si SUA pe seama transferului de tehnologie in zone sensibile (satelitul era construit de companii franceze pe platforma AstroSat 1000 cu multe elemente preluate de la satelitii de spionaj francezi Pleiades) au fost ulterior infirmate de comisia de investigatie a accidentului.
Cauza identificata a fost o proiectare deficitara a sistemului de protectie a structurii din jurul motorului Zefiro Z23, care, in anumite conditii permitea gazelor fierbinti sa intre in interiorul structurii afectand atat integritatea ei cat si a tubulaturii si echipamentelor din jur. In urma testelor efectuate de inginerii italieni ai companiei Avio, fenomenul a putut fi reprodus, confirmand definitiv pista lansata de comisia de investigatii.

Lansarea cu numarul 15, fara noroc pentru Vega. Primul accident al rachetei europene
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190717142042

Vega ar fi trebuit sa zboare mai devreme, mai precis in martie, insa succesiunea de evenimente nu a fost favorabila: pandemia globala, amanarea unei misiuni a lui Ariane 5 cu care a intrat in conflict, vremea nefavorabila in Guiana Franceza.
Timp suplimentar castigat de echipa care integreaza Vega, pentru a pregati o reintoarcere de succes pentru mica racheta. Lucru care s-a si intamplat, VV16 fiind executat perfect, chiar daca scenariul de zbor a fost unul destul de complex, fiind adaptat plasarii pe orbita a nu mai putin de 53 de sateliti.
Doua grupuri distincte, montate impreuna pe noul adaptor european SSMS (Small Space Mission Service) au zburat in traiectorii polare cu altitudinea de 515 km si inclinatia de 97.45 grade, respectiv 530 km altitudine si inclinatia de 97.51 de grade.
Intreaga misiune a durat 1 ora si 45 de minute.

7 microsateliti au constituit incarcatura principala a acestui zbor, ei fiind completati de alti 46 de nanosateliti. Un record pentru Europa, dar nu un record mondial, pentru ca acesta este detinut de racheta indiana PSLV.
PSLV a detinut pentru 5 ani recordul mondial in privinta numarului de sateliti lansati intr-un singur zbor (10 sateliti transportati pe orbita in aprilie 2008). Ulterior ea a fost depasita de Minotaur (29 de sateliti lansati simultan in 2013), Antares (34 de sateliti lansati simultan tot in 2013) si de Dnepr (37 de sateliti lansati in 2014).
In 2017, in timpul zborului C37, PSLV reusea sa doboare din nou recordul mondial, cu 104 sateliti lansati simultan.
Intre timp Falcon 9 a venit pe locul doi, lansand frecvent peste 60 de sateliti pe misiune. Nu am luat in considerare in aceasta statistica cargourile spatiale, cum ar fi cele Cygnus montate pe Antares, unde au fost incarcati deasemenea zeci de sateliti - pentru ca acestia au fost transportati pe ISS si lansari de acolo si nu direct de racheta.

Racheta indiana PSLV la al doilea sau record mondial: de aceasta data cu 104 sateliti la bord
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170215152934

Cei 7 pasageri principali sunt:
Athena, un satelit de 138 kg construit de Maxar pentru PointView Tech, o companie din portofoliul Facebook
ION Satellite Carrier, un satelit de 150 kg pentru compania italiana D-Orbit, de fapt un container pentru 12 nanosateliti Super Dove de observatie a Pamantului operati de Planet
ESAIL, un satelit de 112 kg construit in Luxemburg de LuxSpace pentru exactEarth, ca parte a initiativei europene de monitorizare a traficului maritim, SAT-AIS (Automatic Identification System)
NEMO-HD (Nanosatellite for Earth Monitoring and Observation – High Definition) un satelit de 65 kg, prima misiune spatiala a Sloveniei, construita in Canada la Institute for Aerospace Studies – Space Flight Laboratory al universitatii din Toronto pentru Slovenian Centre of Excellence for Space Sciences and Technologies
UPMSat 2 un satelit de 45 de kg construit de Universitatea Politehnica din Madrid
ÑuSat 6 un satelit de 37 kg pentru Satellogic S.A. parte a unei viitoare constelatii de observatie a Pamantului in diferite spectre, de la vizibil la infrarosu
GHGSat-C1 a doua platforma a companiei cu acelasi nume din Montreal, cantarind 15.4 kg si destinat monitorizarii efectelor gazelor de sera.

Credit Arianespace