Dupa o pauza de 80 de ani, cauzata de restrictiile impuse industriei germane dupa cel de al doilea razboi mondial in privinta capacitatiilor de inalta tehnologie cu potential militar, se pare ca asistam acum la un moment de cotitura.
Daca timp de ani de zile, industria germana fusese doar colaborator pentru lansatoare orbitale (in principal sub umbrela Arianespace si secundar ca furnizor de diverse echipamente pentru alti integratori la nivel global), iar institutele de cercetare de profil si-au concentrat activitatea fie pe mici rachete suborbitale, fie pe studii de termen lung, care ambele nu intrau in categoria restrictii, acum, cu o piata globala de servicii de lansare in plina expansiune, si cu o Europa tot mai presata sa faca fata noilor actori americani din domeniu (SpaceX, Rocket Lab, Blue Origin), Germania cauta sa redevina competitiva. Nu este vorba despre proiecte ale guvernului de la Berlin ci de initiative private: oficial ele nu sunt sustinute prin fonduri publice ci prin contracte private, insa in Europa, data fiind structura industriei spatiale, strans interconectate cu politicul, este greu sa se face distinctia - piata este sustinuta prin programe derulate fie de agentiile spatiale nationale, fie de ESA sau EU.
Vom vorbi in acest articol despre cateva companii, cele mai multe dintre ele startup-uri, care incearca sa ofere servicii de lansare 'made in Germany': Rocket Factory si MT Aerospace din Augsburg, Isar Aerospace din Ottobrunn, HyImpulse Technologies din Neuenstadt am Kocher si chiar Polaris Raumflugzeuge din Bremen care vin cu o solutie mai exotica - un avion orbital.
Toate sunt in trendul actual, o explozie de startup-uri spatiale, multe dintre ele sustinute doar de entuziasmul membrilor lor, fara prea multa experienta in spate – de aceea ramane de vazut cate dintre ele vor putea supravietui pana la stadiul de a oferi servicii comerciale.
RFA ( Rocket Factory Augsburg) este una din companiile New Space, un curent initiat in Silicon Valley
unde multi investitori din IT s-au indreptat spre sectorul spatial, in cautarea unor randamente financiare mai bune.
RFA propune o racheta de clasa mica, RFA ONE, similara lui Electron a celor de la Rocket Lab: doua trepte, cu prima treapta propulsata de 9 motoare si treapta a doua de un singur motor. Pe viitor va putea fi adaugata si o treapta a treia, alimentata cu combustibil nepoluant.
Racheta, cu un diametru mediu de 1.6 m si o lungime de 20 m, va putea transporta pana la 200 kg intr-o orbita SSO cu altitudinea de 700 km. Vor fi deservite fie zboruri dedicate unui singur client, fie combinate, cu mai multi pasageri la bord.
Conform prezentarii oficiale, o parte din componente sunt preluate de la furnizori auto ai industriei locale germane, cu preturi mult mai joase decat cele traditionale din industria aerospatiala, in timp ce pentru altele se adopta tehnologii de ultima generatie gen printare 3D.
Mai multe scenarii sunt luate in calcul pentru viitor: debutul este asteptat la sfarsitul lui 2021, cu o lansare de pe o platforma marina, ancorata in Marea Nordului, insa recent compania a semnat un acord de cooperare cu firma norvegiana Andøya Space (detinuta de guvernul norvegian si Kongsberg Defence and Aerospace) care construieste o baza de lansare pe insula Andøya, in apropierea locului de unde pana acum s-au facut lansari suborbitale sau zboruri de baloane de mare inaltime. Daca totul decurge bine, de acolo ar trebui sa se lanseze primul satelit european de pe teritoriu continental european – ceva de Comisia Europeana isi doreste de mult, considerand o capabilitate strategica pentru Europa.
In acelasi timp, RFA a initiat, ca parte a discutiei cu Arianespace, adaptarea in Kourou, Guiana Franceza, pe locul vechiului complex Diamant, construit in anii 70, a unei noi rampe, care ar permite si lansari din apropierea Ecuatorului.
Trebuie spus ca RFA mai are centre de test/dezvoltare si in Kiruna, Suedia, acolo unde in complexul Esrange se testeaza solutii criogenice de propulsie pentru viitoarea treapta a treia, cat si in Portugalia, la Matosinhos, unde a fost stabilit un birou de proiectare.
Fondata in 2018 sub denumirea Rocket Factory Augsburg GmbH de Ulrich Scheib, RFA a pornit la drum cu o echipa mica si cu un capital social de 500.000 de euro.
Intre timp, ea a atras interesul celor de la OHB SE, care au reusit in ultimii ani, dupa modelul francez si italian, sa unifice companiile de profil germane sub o singura umbrela, pentru a putea concura mai usor pe piata europeana. In 2019 si 2020 RFA a primit mai multe injectii de capital prin Apollo Capital Partner (un fond de investitii din Munchen) si prin MT Aerospace GmbH si MT Dezentrale Energiesysteme GmbH (fosta MAN Dezentrale Energiesysteme GmbH), companii aflate astazi in portofoliul OHB AG, intrand astfel sub controlul grupului OHB.
Cu forma juridica schimbata din GmbH in AG (Aktiengesellschaft) adica societate pe actiuni si un nou CEO, Dr. Stefan Brieschenk, RFA a crescut la un personal de peste 50, personal tehnic si administratie.
Recent RFA a semniat un parteneriat cu Exolaunch din Berlin (care construieste adaptoare de tip POD pentru platforme Cubesat si furnizeaza si servicii de lansare pe principalele rachete de pe piata), pentru cooperare pe viitor. Aceasta inseamna concret ca Exolaunch va cumpara capacitate la bordul viitoarelor lansari RFA, urmand sa isi transporte clientii pe orbita cu ajutorul micii rachete germane.
RFA este inscrisa in programul C-STS al Agentiei Spatiale Europene, ESA, si a primit o finantare de 500.000 de euro, intrand in runda urmatoare. RFA este sustinuta direct in competitie de DLR (Agentia Spatiala Germana), care se asigura astfel ca banii platiti de Germania, parte a contributiei la bugetul spatial european, se intorc inapoi catre industria locala.
https://www.rfa.space/
https://www.andoyaspace.no/
Credit Rocket Factory Augsburg