O privire rapida asupra statisticii ne arata ca in acest moment Statele Unite devanseaza China cu 4 lansari (38 lansari americane fata de 34 in contul Beijingului), in timp ce Rusia se mentine pe pozitia a treia cu 15 lansari. Aparent la mare distanta in fata celor doua, insa trebuie spus ca acesta este ritmul normal al programului spatial rusesc din ultimii ani.

Cele trei super puteri au o pondere de 41%, 36% si respectiv 16% din totalul lansarilor la nivel global.

Ceilalti actori spatiali prinsi in statistica acestui an, Europa, India si Iranul sunt la mare distanta in urma cu respectiv 3, 2 si 2 lansari efectuate si chiar in conditiile acestui numar redus, bifeaza si esecuri.

Daca excludem Iranul care este, la fel ca si Coreea de Nord intr-o etapa experimentala din care deocamdata nu poate sa iasa, in cazul Europei si Indiei (obisnuite cu alte pozitii in clasament), pare ca pandemia de Covid a lovit semnificativ industria de profil. Un blocaj din care vor trebui sa iasa rapid daca vor sa ramana semnificativi in domeniu, avand in vedere ca distanta fata de podium creste din ce in ce mai mult.

Ar mai fi de amintit Israelul, Japonia si Coreea de Sud, dar aceste tari realizeaza lansari doar punctual, cand situatia o cere, deci faptul ca lipsesc din statistica acestui an nu este neaparat un lucru exceptional.

Revenind la grafice, vedem un total de 94 de zboruri la sfarsitul lunii septembrie. Daca ritmul se va mentine (si nu avem nici un motiv sa credem contrariul, dimpotriva, ultimele luni aduc de obicei o intensificare a activitatilor spatiale), este foarte probabil ca in acest an sa depasim borna cu numarul 120. Ar fi un record absolut dupa 1990, dar nu o surpriza daca luam in calcul ca noua cursa spatiala a inceput deja de cativa ani.

Cum era de asteptat, SpaceX si Rocket Lab au ramas campionii. 

Serviciul Starlink faza beta, functional in 17 tari, depaseste prima etapa, cu 1740 de sateliti lansati, din care 1420 de sateliti operationali. Cei mai multi distribuiti in 25 de planuri orbitale la 53 de grade inclinatie fata de Ecuator si un ultim grup de sateliti imbunatatiti cu posibilitatea de a comunica intre ei, ce a fost plasat recent intr-o noua orbita, cu inclinatia de 70 de grade.

Companiile Astra si Firefly nu au confirmat inca asteptarile investitorilor, dar fiecare zbor le apropie si mai mult de o configuratie stabila. 

Lunile trecute am asistat si la zborul primilor oameni obisnuiti in spatiu, suborbital cu Virgin si Blue Origin si orbital cu SpaceX, deocamdata o lovitura de imagine pentru cele trei companii, dar care deschide simbolic calea pentru viitoare activitati de exploatare a spatiului cosmic.

Alte companii mici se pregatesc si ele in spate, fie in sectorul serviciilor de lansare, fie construind noi constelatii de sateliti, astfel ca sunt toate premisele pentru o intensificare a activitatii anul viitor, mai ales ca SUA vede sectorul spatial ca pe o prioritate absoluta in noua sa confruntare rece cu China. O confruntare nu doar ideologica, ci mai ales pragmatica, pe resurse.

In plan stiintific, ne pregatim pentru evenimentul anului, lansarea, dupa nenumarate amanari a telescopului spatial James Webb. Lansarea este programata pentru 18 decembrie din Guiana Franceza, la bordul rachetei Ariane 5 ECA, insa campania de pregatire este lunga, vine, cum aminteam mai devreme pe fondul unei scaderi de activitate la Arianespace si in consecinta putem asista la intarzieri.

La inceputul lui 2020 

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200105225440

Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 1 

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210207125325