Ne pregatim in sfarsit, dupa repetate amanari cauzate de probleme tehnice si insotite de cresteri suplimentare de costuri, de lansarea telescopului spatial JWST. 

Ea este programata pentru 18 decembrie, in acest moment o racheta Ariane 5 fiind pregatita in Guiana Franceza pentru zborul care ar trebui sa duca satelitul in orbita sa speciala in jurul punctului Lagrange L2 al sistemului Soare-Pamant/Luna.

Situata la aproximativ 1.5 milioane de kilometrii de planeta noastra, zona respectiva este, dupa cum si alte misiuni au confirmat inainte (WMAP, Planck, Herschel), ideala pentru tipul de astronomie pe care JWST il va practica.

Cum spuneam, Ariane 5 este pregatita cu minutiozitate pentru misiunea de pe 18 decembrie, poate cea mai importanta din cariera sa si care i-a fost incredintata in urma cu cativa ani tocmai avand in vedere istoricul sau impecabil la acea data.

Trebuie mentionat ca dincolo de costul extraordinar (dupa ultimele estimari programul a ajuns undeva la 10 miliarde de dolari), JWST reprezinta nava amiral a astronomiei, asteptata cu sufletul la gura de comunitatea stiintifica, mai ales ca in ultimul timp, venerabilul telescop Hubble a dat semne de imbatranire. 

Avand in vedere complexitatea sa tehnica, mare parte din componente fiind prototipuri pentru a caror producere au trebuit sa fie inventate materiale speciale si sa fie construite echipamente de testare, calibrare, montaj etc, JWST trebuie vazut ca una dintre cele mai avansate masinarii construite de umanitate in istoria sa - fiind spre exemplu net superior celei mai avansate rachete, care, chiar daca in serie mica, ramane totusi un produs industrial reproductibil.

Cel mai ilustrativ argument in acest sens este probabil faptul ca a fost nevoie de 25 de ani, un efort conjugat intre natiuni si bugetul pe care il aminteam mai devreme, pentru ca JWST sa devina realitate.

Tocmai de aceea pentru lansarea lui JWST ‘failure is not an option’ asa dupa cum se spune; ea trebuie sa fie una reusita pentru ca reprezinta viitorul astronomiei in urmatorii 20 de ani, cu toate descoperirile pe care le asteptam si prin care speram sa intelegem mai bine Universul, mai ales in epoca aceasta cand vom avea pentru prima data posibilitatea sa parasim Pamantul in calatorii interplanetare. 

Paradoxal insa, dincolo de toate aceste chestiuni pe care le-am evocat mai devreme, in ultimele luni, programul a fost prins intr-o controversa cat se poate de umana si actuala: numele sau a fost contestat si a existat chiar o cerere oficiala inaintata NASA pentru a il schimba.

Ca sa intelegem mai bine fondul discutiei, in 2002, programul, initial cunoscut ca Next Generation Space Telescope (NGST), primise numele lui James Edwin Webb, care in cursul lungii sale cariere de functionar public a servit si ca administrator NASA. 

In 1961 el era numit in aceasta pozitie de presedintele Kennedy, ca al doilea administrator al agentiei americane dupa T. Keith Glennan, preluand postul de la interimarul Hugh L. Dryden.

James Webb avea sa acopere una dintre cele mai grele perioade – dezvoltarea programului spatial american in cursa pentru Luna asumata de presedintele Kennedy - Mercury, Gemini si culminand in octombrie 1968 cu primul zbor Apollo cu echipaj uman, Apollo 7 (cu Wally Schirra, Walt Cunningham si Donn Eisele la bord). La scurta vreme, Webb, legat politic de administratia democrata a presedintelui Johnson, alegea sa se retraga din functie dupa 2816 de zile in serviciu, mandat care il plaseaza in top 3 longevitate al administratiilor NASA dupa James C. Fletcher si Daniel S. Goldin.

In ciuda dificultatilor cu care s-a confruntat pe parcursul celor 7 ani in functie (costul imens, probleme tehnice care aduceau permanente intarzieri si mergand pana la tragicul accident din 1967 cand echipajul Apollo 1 format din Gus Grissom, Edward White si Roger Chaffee si-au pierdut viata) James Webb a reusit de fiecare data sa salveze imaginea NASA si sa degreveze inginerii de presiunea politica si financiara, lasandu-i sa se concentreze asupra chestiunilor esentiale.

Revenind la timpurile noastre, contestatia pe care o aminteam, era legata de anumite practici discriminatorii care ar fi fost tolerate de NASA pe timpul administratiei James Webb in randul personalului angajat. Considerand ca aceste incidente aduse in discutie de contestatari nu pot fi legate in mod direct de James Webb ci tin mai degraba de spiritul anilor 60, NASA a anuntat ca nu va da curs solicitarii si ca va pastra numele telescopului spatial.

Sa ne pregatim deci de evenimentul anului, lansarea misiunii James Webb Space Telescope.

Pana atunci, pentru cei interesati de astronomie, o serie de articole pe aceeasi tema, publicate de site-ul nostru in anii trecuti.

Vom continua.