Startupul chinez Expace a realizat a doua sa lansare intr-o singura luna, ambele avand in prim plan racheta Kuaizhou 1A. Ea revine dupa o pauza de un an, dupa ce in septembrie anul trecut a inregistrat un esec, pierzand un satelit Jilin-1. Timp de un an, datorita situatiei complicate din Wuhan, activitatile au fost sistate.

Prima lansare a avut loc pe 27 septembrie, a doua pe 27 octombrie, pasageri fiind tot doi sateliti din seria Jilin-1:  Gaofen-02D si respectiv  Gaofen-02F. Ambele au fost cu succes astfel incat Kuaizhou 1A a ajuns la un bilant de 12 zboruri dintre care 11 reusite.

Expace  este desprinsa din compania de stat chineza CASIC (China Aerospace Science and Industry Corp.). Legatura sa cu compania de stat, ca si in cazul altor startupuri similare pe care presa de la Beijing le promoveaza pe piata internationala ca o alternativa la serviciile similare americane, a ridicat multe semne de intrebare cu privire la adevarata detinere a controlului in domeniul spatial privat chinezesc. Desigur, in general, natura strategica a industriei de rachete face dificila separarea completa a granitei intre privat si guvernamental, insa China, unde transparenta nu este punctul forte, face si mai dificila aceasta delimitare.

Expace are in portofoliu doua rachete, Kuaizhou 1A si Kuaizhou 11, ambele derivate din racheta guvernamentala Kuaizhou 1, operata de CASIC.

Kuaizhou 11 si  Kuaizhou 1A, la fel ca si originalul Kuaizhou 1, sunt rachete de clasa mica ce folosesc ca baza trei trepte cu combustibil solid, derivate din tehnologia rachetelor militare DF. 

Kuaizhou 1A are o lungime de 19.4 m, 1.4 m diametru si 30 de tone greutate la decolare, fiind capabila sa transporte in spatiu cateva sute de kg (dupa ultimele estimari 300-400 kg in LEO, 200-250 kg in SSO). 

Ea foloseste ca baza IRBM-ul DF21 din stocurile armatei chineze si care, in loc de casare sunt reciclate sub forma unor zboruri comerciale. Motoarele sunt nepretentioase, pe baza de combustibil solid, putand sta astfel mult timp in stoc. Exceptie face doar treapta superioara pe baza de combustibil lichid, care de altfel, ii si permite rachetei sa manevreze. 

Tocmai pentru ca, datorita conditiilor nepretentioase de stocare, la fel de usor rachetele Kuaizhou 1A pot fi aduse la lansare ca o forta de interventie rapida pentru inlocuirea sau suplimentarea unor sateliti de natura militara - un element tactic important in caz de conflict - putem specula ca multe din misiunile comerciale executate in ultimii ani nu fac decat sa adauge o experienta suplimentara pentru viitoarele misiuni militare.

De notat si ca varianta Kuaizhou 11, ultima in evolutia seriei, a devenit substantial mai performanta decat primele doua (cu o capacitate de transport in LEO de 1000-1500 kg si respectiv 700-1000 kg in SSO). Ea si-a facut debutul in iulie 2020, insa zborul a fost un esec.

Jilin-1 sunt o constelatie de sateliti a celor de la Chang Guang Satellite Technology Co., despre care am mai scris in trecut, sateliti ce produc video HD din spatiu - unele dintre ele de-a dreptul spectaculoase, cu rezolutie sub 1m - sunt o demonstratie de forta a tehnologiei pe care o are la dispozitie Beijingul (similara celor mai performante sisteme din Occident).

Chongqing Liangjiang Star, pe scurt OS-XO, prima racheta privata chineza, isi incepe aventura spatiala

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180520092805

Competitia privata se ascute si pe piata rachetelor din China

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190730144047