Anticipam in articolul de la sfarsitul lunii octombrie ca daca tendinta primelor noua luni ale anului se va mentine (94 de lansari erau consemnate la momentul respectiv), 2021 ar fi avut sansa sa devina cel mai bun an spatial de dupa 1990.
Insa, ultimele trei luni au fost cu adevarat spectaculoase, aducand in total alte 52 de lansari.
Practic vorbind, nu doar ca am depasit cele 120 de lansari la care faceam referire, ci am ajuns la borna cu numarul 146, adica un nou record, peste cel consemnat in 1967 (139 de lansari) in plin razboi rece, atunci cand SUA si URSS se luptau pentru suprematia in acest domeniu.
Dintre acestea doar 11 au esuat, partial sau total, in special in randul noilor operatori de rachete, aflati in faza de testare tehnologica; restul se poate spune ca au ajuns la o cadenta care arata maturizare si care deschide usa la o crestere substantiala a industriei in anii care vor urma.
De aceasta data clasamentul s-a schimbat, prima pozitie fiind ocupata de China (56 de lansari in 2021, dintre care 3 cu probleme), urmata de SUA (51 de zboruri, 3 cu probleme) si Rusia (25 de zboruri, 1 cu probleme, ultima lansare Angara de acum cateva zile).
Nu este pentru prima data cand China depaseste SUA, s-a mai intamplat in 2019, insa este prima data cand competitia se duce la un nivel de peste 50 de zboruri pe an pentru fiecare din ele.
Desigur, nu este o surpriza; daca bugetul NASA a ramas aproximativ constant in ultimii 30 de ani, agentia spatiala chineza CNSA, pe fondul cresterii economice accelerate a tarii, beneficiaza de sume record alocate de guvernul de la Beijing, in speranta ca va fi recuperata distanta tehnologica.
Spuneam inainte de pandemie, mai ales pe fondul aparitiei operatorilor New Space si a inceperii unei noi curse spatiale, ca vom asista in scurt timp la o crestere a industriei, insa din pacate 2019 si 2020 au schimbat trendul natural, marcand o stagnare.
2021 a debutat insa in forta si iata ca nici macar pandemia nu poate opri o evolutie istorica, pentru ca acum devine din ce in ce mai clar - a patra revolutie industriala se va desfasura sub ochii nostri.
Inginerii isi vor fi facut treaba si tehnologia va fi la dispozitia generatiei noastre, o sansa in plus pentru o specie a cerei existenta in Univers este foarte fragila.
Va depinde doar de fiecare dintre noi daca o vom intelege si daca vom avea responsabilitatea faptelor noastre, folosind-o in slujba umanitatii, nu impotriva ei – pentru ca, sa nu uitam, tehnologia este pana la urma o oportunitate la dispozitia intregii societatii si nu un privilegiu pentru o casta anume.
Dincolo de cifre, daca este sa privim retrospectiv la 2021, vom spune ca el a adus un numar mare de sateliti pe orbita. Cei mai multi fac parte din megaconstelatiile ce vor fi in slujba revolutiei industriale pe care o aminteam mai devreme, permitand o automatizare a multora din servicii; 800 dintre ei, lansati doar de compania lui Elon Musk care si-a depasit propriul record, cu nu mai putin de 31 de zboruri.
Am avut pe urma primele zboruri orbitale sau suborbitale ale unor oameni obisnuiti, nu a unor astronauti de profesie. Apoi, pentru scurt timp, in decembrie, am avut nu mai putin de 19 oameni simultan in spatiu. Simbolic, pentru ca mai este mult pana acolo, toate aceste activitati anticipeaza primii colonisti spatiali.
Pe Marte am ajuns din nou, cu cea mai performanta misiune de pana acum - pentru prima data cu o combinatie de observatii de la sol si din aer (roverul Perseverance si elicopterul Ingenuity).
Astronomia a primit si ea de Craciun, un mult asteptat cadou – JWST a fost lansat cu succes, dupa multi ani de intarziere, din Guiana Franceza si este in prezent in drum spre punctul L2 al sistemului Soare-Pamant/Luna.
Privim la anul viitor, in care probabil vom depasi granita a 150 de lansari, cu speranta dar si cu ingrijorare.
Pentru SUA el ar trebui sa aduca in prim plan cateva noi vehicule spatiale: Starship-ul celor de la SpaceX, New Glenn-ul lui Blue Origin, Vulcan-ul celor de la ULA sau SLS-ul construit de NASA. In segmentul mic Rocket Lab va incerca prima recuperare a rachetei sale Electron si va incepe constructia rachetei Neutron; noii actori Astra, Firefly etc vor incerca sa intre si ele pe piata.
NASA va clarifica multe dintre aspectele tehnice ale Lunar Gateway, cel mai mare proiect al Americii in urmatoarea decada. In timp ce Rocket Lab va lansa in primavara misiunea Capstone care va simula orbita viitoarei statii, industriei de profil ii vor fi incredintate primele contracte comerciale din acest mare pachet financiar.
Nu in ultimul rand, JWST ar trebui sa isi inceapa misiunea stiintifica si sa produca primele date.
India va demara mult asteptatul sau program de explorare pe orbita Pamantului Gaganyaan, prima data cu misiuni automatizate si apoi cu primul corp de astronauti. Dezvoltarea lansatorului de clasa mare, GSLV, inca sovaielnica dupa accidentul de anul acesta, va continua in paralel.
Rusia se va intoarce pe Luna cu o misiune ce va aseleniza la polul sud, Luna 25, dupa o pauza de 45 de ani (ultima misiune, Luna 24 aselenizase pe 18 august 1976).
Coreea de Sud, unul din noii actori pe scena spatiala, va incepe dezvoltarea unui program de explorare a Lunii care va include nu numai sonde ci si o racheta de clasa mare, cu posibilitati de reutilizare.
Ingrijorarile, pe fondul haideti sa le spunem actualelor dezamagiri, vin in special de la batranul continent. Preocupati prea mult de agenda politica, cu o birocratie in crestere generata de incercarile de centralizare/concentrare a deciziilor la nivelul Comisiei Europene, cu o criza economica suprapusa peste criza sanitara, Europa devine din ce in ce mai lenta in actiuni. O rigiditate nepotrivita timpurilor noastre. Cu decizii strategice neinspirate si confruntata cu o criza acuta de resurse naturale, ea risca sa isi piarda atuul traditional de actor principal in domeniul educatiei si cercetarii.
De altfel, anul 2021 a fost edificator: ramasa la nivel de criza, cu doar 6 zboruri, dintre care unul contractat pentru lansarea lui JWST, Europa este mult in spatele concurentei.
2022 va aduce o mica imbunatatire, o data cu o noua aventura spre Jupiter, misiunea Juno si spre Marte cu roverul Rosalind Franklin, totusi nu trebuie sa uitam ca acestea doua sunt programe vechi, contractate cu mult timp in urma.
Insa despre ele, in alte articole viitoare.
Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 3
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211001032511
Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 2
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210930015525
Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210207125325