Astra incepuse in forta anul 2021: in luna februarie CEO-ul Chris Kemp anunta intentia de a fuziona cu compania de tip SPAC (special purpose acquisition company) Holicity Inc. Despre astfel de fuziuni am mai scris. Companiile tehnice au nevoie, in faza de dezvoltare de un aport de capital extern; fondurile de investitii au acest capital si sunt in cautare de oportunitati care sa le asigure cresteri solide pe viitor; fuziunea transforma de obicei compania, inclusiv din punct de vedere juridic, intr-o societate pe actiuni, listata la bursa.

In ultimii ani, datorita perspectivelor pe care aplicatiile spatiale le au, industria satelitilor si a rachetelor a fost, cel putin in SUA, noul El Dorado, depasind atractivitatea IT-ului din Silicon Valley. Succesul lui Elon Musk sau Jeff Bezos au atras ca un magnet alti investitori americani.

Astra Space nu este o exceptie in acest sens. Holicity Inc. este o subsidiara a corporatiei Pendrell Holicity Holdings Corporation, la randul sau controlata de Pendrell Corporation. 

Pendrell Corporation este condusa de  Craig McCaw, iar printre actionari il regasim si pe Bill Gates.

Fuziunea a fost in prealabil propusa si acceptata de actionarii celor doua, a trecut printr-un proces complex de avizare juridica si a fost in cele din urma finalizata in luna iulie a anului trecut.

Astra obtinea 300 de milioane de dolari cash, cu o rezerva suplimentara de 200 de milioane, vechii actionari pastrau 78% din controlul noii companii, care era evaluata la 2.1 miliarde de dolari.

Cu aceasta ocazie, in consiliul de administratie al Astra, alaturi de directorii Scott Standford, Lisa Nelson si Michele Flournoy, intrau cei doi reprezentanti ai Holicity: Craig McCaw, un antreprenor cu vechi state in industria de telecomunicatii si Mike Lehman care a trecut si pe la Sun Microsystems.

Astra ramanea insa controlata de fondatorii sai, Chris Kemp si Adam London, care isi pastrau si o clauza speciala la votul deciziilor importante, cu un raport de 10:1.

O luna mai tarziu, Astra se lista public la bursa, sub indicativul ASTR, in timp ce McCaw deschidea o alta companie de investitii focusata pe achizitii in media, telecom si tehnologii de ultima generatie, Colicity, cu sprijinul Goldman Sachs si PJT Partners.

Cu peste 50 de misiuni contractate, insumand mai mult de 150 de milioane de dolari, cu peste 10 clienti din sfera guvernamentala (NASA, Departamentul Apararii) sau privata (Spaceflight, Planet etc), si cu noua infuzie de capital, Astra a facut urmatoarea mutare. La inceputul lunii iunie, cumpara Apollo Fusion pentru 50 de milioane de dolari (20 de milioane cash plus 30 de milioane sub forma de actiuni) si o clauza optionala de 95 de milioane, in functie de rezultatele viitoare tehnice si financiare ale companiei (la fel intr-o combinatie de cash si actiuni). 

Apollo Fusion, fondata de Mike Cassidy in 2016 (printre altele fost vice presedinte la Google Project Loon), dezvolta sisteme de propulsie electrica - doua motoare pe baza de xenon si krypton sunt in portofoliul lor la acest moment (ACE si respectiv ACE MAX). 

https://apollofusion.com

O luna mai tarziu dupa achizitie, primul motor era testat in conditii reale din spatiu si confirma rezultatele bune obtinute in testele de la sol, in cadrul misiunii Sherpa-LTE1 orbital transfer vehicle al companiei Spaceflight. O misiune lansata de SpaceX ca parte a zborului Transporter 2.

Revenind la Astra Space, trebuie sa spunem ca listarea la bursa este insa o sabie cu doua taisuri. E adevarat ca poate aduce din scurt o capitalizare ridicata, insa in acelasi timp pune presiune suplimentara si vulnerabilizeaza compania, care se vede influentata de orice evolutie negativa externa sau interna (din acest motiv Elon Musk a preferat sa nu listeze compania SpaceX la bursa, desi o face cu alte companii spre ex. Tesla).

A fost si cazul zborului din 10 februarie: desi Astra venea dupa un zbor reusit in noiembrie, totusi investitorii aveau un optimism moderat si asteptau o reconfirmare ca lucrurile au intrat in cadenta mult asteptata. Trendul anual al actiunilor era descrescator, iar accidentul din 10 februarie nu a facut decat sa inrautateasca situatia. 

Vineri 11 februarie, pretul a coborat vertiginos la 3.32 dolari pe actiune. In sedinta de luni tranzactionarea a fost reluata de la un pret de 3.20 de dolari si s-a stabilizat in zilele urmatoare la 3.59 de dolari.

Foarte departe deocamdata de asteptarile lui Chris Kemp care isi doreste, sub sloganul 'Improve life on Earth from space' sa ajunga pana in 2025 la o cadenta de un zbor pe zi! Si care arata ca mai este mult de munca pana cand sa se apropie de standardul impus de SpaceX sau Rocket Lab in aceasta industrie New Space.

Primele doua articole:

Esecul rachetei Astra Rocket duce pretul actiunilor companiei la minimul ultimelor 12 luni. Partea 2

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220214041947

Esecul rachetei Astra Rocket duce pretul actiunilor companiei la minimul ultimelor 12 luni. Partea 1

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220212143819