Rusia a lansat la sfarsitul lunii aprilie, mai precis pe 28 aprilie, doi noi sateliti construiti de compania ISS Reshetnev: Luch 5V si Kazsat 3. Lansarea a fost realizata din Baikonur, in Kazahstan, de o racheta Proton M Breeze M.
A fost un alt zbor de noapte, cu lansare la ora 04:25 GMT si separarea lui Luch 5V la 13:17 GMT, respectiv a lui Kazsat 3 la 13:47 GMT. Ambii sateliti au fost injectati in orbite geosincrone.
Acesta a fost al 396-lea zbor al unei rachete Proton.

Luch 5V este un satelit similar celor TDRS construiti in Statele Unite (de tip ‘data relay satellite’).
El se adauga flotei Luch, operata de Roskosmos si care mai are doi sateliti activi in acest moment: Luch 5A, lansat in 2011 si Luch 5B, lansat in 2012. Sistemul Luch completeaza de pe orbita Pamantului capacitatea statiilor de sol preluand, atunci cand acestea nu au vizibilitate directa catre sursa, datele provenite de la statia spatiala internationala ISS, de la rachete in timpul lansarii si ascensiunii orbitale, sau de la alti sateliti rusesti.
Luch 5A opereaza astazi la 16 grade vest, deasupra Oceanului Pacific, in timp ce Luch 5B este la 95 de grade est, deasupra Oceanului Indian.
Luch 5A
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111220084632
Luch 5B
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20121105051059

Luch 5V este acum intr-o orbita intermediara, la 89 de grade est, insa el va fi deplasat cel mai probabil cu ajutorul propulsiei de bord.
Construit pe o platforma Ekspress 1000A, satelitul de 1.6 tone, este echipat cu 2 antene parabolice, una operand in banda S si cealalta in banda Ku - si asigurand un flux de date de pana la 150 Mbps, respectiv 5Mbps. Durata de operare estimata de producator este de 10 ani.

Kazsat 3 foloseste platforma Ekspress-1000NTA de la ISS Reshetnev pe care au fost montate 28 de transpondere in banda Ku, proiectate si construite de Thales Alenia Space.
Satelitul este echipat cu doua panouri solare ce pot genera pana la 5.5 kW si va opera pentru urmatorii 15 ani de la slotul orbital 58.5 grade est.
Asa cum spune si numele, acesta este al treilea satelit de telecomunicatie al Kazahstanului si va furniza servicii TV, transmisii de date si internet prin satelit. Ceilalti doi au fost construiti tot de Rusia, prin compania Khrunichev. Primul a fost lansat in 2006 si avea 12 transpondere in banda Ku, insa in 2008 s-a defectat. Un inlocuitor a fost trimis pe orbita in 2011, cu o capacitate de 16 transpondere, tot in banda Ku.

Zborul acesta are o insemnatate aparte din punct de vedere geo-politic. Kazahstanul a lansat intr-o saptamana 2 sateliti, iar un al treilea este asteptat sa se alature flotei sale in scurt timp.
Este un indicator clar asupra ambitiilor guvernului de la Astana de a aduce tehnologii spatiale de ultima generatie in tara. Acesta pe fondul cresterii economice si dezvoltarii inregistrate in ultimii ani.
O tara de dimensiuni foarte mari, a noua din lume dupa suprafata, dar cu populatie de doar 17 milioane, Kazahstanul are bogate resurse minerale si este astazi in centrul atentiei companiilor petroliere.
In 2013, GDP-ul a inregistrat peste 220 miliarde de dolari. Kazahstanul este cea mai bogata tara din comunitatea CSI (Comunitatea Statelor Independente), 23 % dintre locuitori fiind de etnie rusa.
In aceste conditii este clar interesul Rusiei in aceasta zona geografica, ca sa nu mai amintim de recentele sanctiuni impuse guvernului de la Moscova in domeniul spatial (printre ele interdictiile discutate in SUA pentru achizitionarea motoarelor de provenienta ruseasca) si care il vor obliga sa exploreze noi piete emergente unde va putea pe viitor sa isi vanda aplicatiile aerospatiale, pentru a putea asigura fluxul de capital si a finanta dezvoltarea de noi programe.
Deocamdata situatia nu este dramatica, practic, singura pozitie ferma in acest sens a fost exprimata de guvernul American, deci putem spune ca discutam doar de o strategie pe termen lung, intr-o lume in plina reconfigurare.
Din pacate, Europa este in continuare captiva unei decizii distribuite printre membrii sai, fiecare cu interese individuale. O buna intrebare care se ridica in acest context este ce se va intampla cu ExoMars – un proiect care deja este in dificultate, insa ne vom referi la el in alt articol.
Pana atunci, Rusia este implicata in multe companii de tip ‘joint-venture’ (ILS, SeaLaunch, Starsem, Eurockot etc.) si domina in continuare sectorul lansarilor spatiale. La aceasta se vor adauga in scurt timp serviciile de navigatie prin satelit ale lui Glonass (revenit astazi la acoperire globala), si care, in lipsa sistemului European de navigatie Galileo, va acapara o buna parte din piata GNSS (estimata astazi la peste 100 de miliarde de euro anual).
Cititi mai multe amanunte in articolul nostrum publicat in luna martie:
Primul din cei cinci sateliti Glonass anuntati pentru 2014, a fost lansat cu succes de la Plesetsk
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140325055323

Revenind la aceasta lansare, ea trebuie vazuta si sub alta cheie. Rusia si Kazahstanul au avut in ultimul timp relatii destul de incordate in ceea ce priveste viitorul cooperarii spatiale dintre ele.
In discutie este cosmodromul din Baikonur, un simbol pentru Rusia. In 1991, după prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, Rusia a fost nevoită să închirieze cosmodromul Baikonur de la Kazahstan, iar intelegerea parafata atunci ar fi trebuit sa fie valabila pana in anul 2050.
Moscova plateste o chirie anuala de 115 milioane de dolari, insa Kazahstanul, in plin avant economic, nu mai pare interesat de chiria mica pe care Moscova o plateste si incearca sa isi castige o influenta politica in zona, jucand cartea industriei spatiale, la care guvernul rus este extrem de sensibil.
Desi frictiunile dintre cele doua parti sunt mai vechi, sub pretextul poluarii pe care motoarele rachetelor rusesti o aduc in zona, la o intalnire bilaterala a ministrilor de externe din Rusia si Kazahstan din 2012, a fost adusa pentru prima data in discutie posibilitatea limitarii numarului de zboruri anuale din Baikonur.
Moscova dispune astazi ca alternativa doar de cosmodromul din Plesetsk (acolo de unde se fac lansarile militare), pentru ca celalalt cosmodrom, Vostochny nu este inca finalizat.
Baikonur pus sub semnul intrebarii
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130212042212

Cel putin pentru moment, problemele par sa se fi rezolvat prin negocieri bilaterale, Kazahstanul realizand ca nu poate reusi mentinerea nivelului actual al bazei in cazul retragerii complete a Rusiei din Baikonur. Mai mult, Astana intentioneaza sa aduca in zona concernele Airbus Defence and Space si Thales Alenia Space, pentru constructia unui centru de integrare de echipamente pentru sateliti, insa este greu de crezut ca cei doi giganti europeni vor face afaceri in aceasta regiune indepartata de vestul Europei, fara a lua ca partener/garant in investitie si partea rusa.

Credit Roskosmos