In urma cu cateva zile, mai multi observatori amatori atrageau atentia asupra traiectoriei ciudate pe care obiectul spatial cu indicativul 39765 l-a avut post lansare. Stirea a fost preluata imediat de principalele site-uri de profil, unde editorii au incercat sa speculeze asupra caracterului acestei misiuni.
In cercurile militare obiectul respectiv atrasese deja atentia, fiind sub observatie stricta.

Sa incepem insa cu datele concrete.
39765 din catalogul obiectelor spatiale mentinut de reteaua americana Norad, este al cincilea obiect plasat pe orbita in lansarea cu numarul 28 pe anul in curs.
Acest zbor a fost efectuat pe 23 mai de o racheta Rockot Breeze KM plecata de la baza spatiala din Plesetsk. La momentul respectiv Rusia anuntase ca pasageri la bord trei sateliti de telecomunicatie militari din clasa Strela 3M (Cosmos 2496, 2497 si 2498). Dupa separare, Norad a identificat un al patrulea obiect (treapta superioara Breeze KM ramasa pe orbita Pamantului ca deseu spatial), insa si un al cincilea misterios obiect care in mod normal nu era justificat de scenariul lansarii.

Cei trei sateliti plus obiectul cu numarul 39765 fusesera plasati  in acelasi plan orbital cu caracteristicile 1478 km x 1510 km x 82.5 grade inclinatie, in timp ce Breeze KM manevrase la 1151 km x 1503 km x 82.4 grade inclinatie orbitala pentru a evita orice potential impact.

39765 a fost clasificat initial ca un deseu orbital insa lucrurile aveau sa se schimbe in scurt timp. La o saptamana de la lansare obiectul si-a schimbat usor traiectoria, iar o luna mai tarziu manevra s-a repetat. Pe parcursul lunii iulie, traiectoria de zbor s-a tot schimbat, cu altitudinea perigeului continuand sa scada, astfel ca la sfarsitul lunii regaseam misteriosul obiect pe o orbita 1121 km x 1491 km x 82.5 grade, foarte aproape de defunctul modul Breeze KM.

39765 a continuat sa coboare pana la 925 km (la sfarsitul lunii august), facand clar ca nu este vorba de un fragment pasiv ci de o platforma activa care are capabilitati de deplasare.
Aceasta traiectorie s-a mentinut pana la sfarsitul lunii octombrie, cand manevrele au revenit. Altitudinea perigeului a inceput sa creasca, iar inclinatia orbitala sa scada.
In prima parte a lunii noiembrie 39765 zbura deja aproape in acelasi plan orbital ca Breeze KM, cu apropierea maxima pe 9 noiembrie undeva sub 1 km si un posibil rendez-vous.
Cele doua zboara astazi in tandem , la mica distanta, in traiectorii eliptice inalte cu caracteristici foarte apropiate: 1151 km x 1504 km x 82.4 grade inclinatie orbitala (39765) si respectiv 1151 km x 1503 km x 82.4 grade inclinatie orbitala (Breeze KM).

Traiectorie Cosmos 2499
www.spacealliance.ro/satprop_GE/SatPropagatorApplet_Cosmos2499.html

Cu mentiunea ca modulul auxiliar de propulsie al rachetei Rockot, care foloseste motorul S5.98M/14D30 desi in principiu este restartabil de 8 ori, a ramas imobil dupa lansarea din mai.

Care ar putea fi deci misiunea misteriosului obiect 39765 sau Cosmos 2499 dupa cum a fost botezat de analistii vestici. Obiectivul principal pare a fi realizarea unor manevre de apropiere de mare precizie. Nu este o noutate pentru Rusia si nici asa o mare provocare tehnologica pentru inginerii de la Moscova, astfel de capabilitati existand de multi ani acolo.
Ar putea fi deci vorba despre un sistem de propulsie inovativ? Cosmos 2499 nu este un eveniment singular-in decembrie 2013 o alta racheta Rockot lansa un trio de sateliti Rodnik si ulterior avea sa se constate ca la bord s-a mai aflat un al patrulea satelit (botezat mai tarziu Cosmos 2491) care la randul lui a fost mutat pe orbita. O repetare a acestui scenariu, indica deja ca discutam de un program de teste.

Analizand manevrele celor doi sateliti se vede insa ca este vorba de corectii punctuale de traiectorie si de un aport de viteza insemnat. Acest lucru exclude cel mai probabil o propulsie de tip ionic (caracterizata printr-un impuls specific slab si o activare de lunga durata a motoarelor) si indica mai mult o propulsie conventionala, chimica.
Daca propulsia este deci doar un mijloc si nu scopul in sine, ce se doreste de la Cosmos 2499? Conform observatiilor optice si radar avem in fata un obiect de mici dimensiuni-0.3 m in diametru si 50-100 kg greutate.
Ar putea fi deopotriva o misiune cu caracter civil dar si militar. Astfel de sateliti pot fi folositi pentru reparatii ale unor alte platforme aflate in spatiu, pentru alimentare in zbor a altor sateliti sau manevrarea lor in caz ca raman fara combustibil.
Insa ei ar putea spiona alti sateliti straini, ar putea sa interfereze comunicatiile lor sau si mai rau ar putea folosi dispozitive de distrugere care sa scoata din uz astfel de sateliti. De aici si ingrijorarea US Air Force care urmareste cu atentie astfel de teste.
Rusia nu este singura care incearca astfel de scenarii in programul sau spatial. Statele Unite au tehnologii in acest domeniu desigur, insa si China le-a testat recent dupa lansarea in iulie 2013 a lui Shijian 15 care a bifat manevre de apropiere de un satelit mai vechi (Shijian 7).

Misiune secreta de la baza spatiala Taiyuan
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130723025850
Plesetsk, scena unei noi lansari militare rusesti
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140529054138