Nu, ExoMars nu a fost lovit de fragmente ale rachetei Proton care l-a lansat saptamana trecuta.
Subliniem din start acest lucru pentru ca in ultimele zile au circulat zvonuri pe internet despre o posibila explozie a modulului BreezeM, in timpul zborului executat pentru lansarea lui ExoMars, luni 14 martie.

Totul a pornit de la o secventa de imagini realizate de observatorul astronomic OASI din Brazilia ca raspuns la initiativa Agentiei Spatiale Europene ESA, cea care invitase observatoarele astronomice sa isi foloseasca capacitatile de observare optica ca un exercitiu pentru a urmari zborul lui ExoMars.
Imaginile obtinute de OASI erau spectaculoase si au fost preluate imediat de cei de la departamentul de comunicare al ESA, fiind publicate inclusiv pe site-ul oficial al agentiei. In ele se vedea un obiect stralucitor, aparent satelitul ExoMars. Insa imediat, au aparut si primele semne de intrebare: in jurul acestui obiect central erau alte sase obiecte mai mici care se miscau sincron, parand ca fac parte din acelasi grup. Asa s-au nascut si speculatiile de care aminteam mai devreme: e posibil ca Breeze M sa fi explodat in timpul zborului si cu acest nor de deseuri in jur, e posibil ca ExoMars sa fi fost afectat?

Echipa care conduce satelitul la ESOC (European Space Operations Centre) spune ca nu a observat nimic suspect si ca satelitul se comporta corect pana acum, fara anomalii majore.
A fost necesara interventia inginerilor care se ocupa de dinamica zborului pentru a lamuri situatia. Conform calculelor, la momentul realizarii imaginii respective, ExoMars era in alt punct al orbitei, la distanta mare. Pe 23 martie ESA facea o actualizare a comunicatului de presa initial aducand aceste precizari.

Ce este insa in acea imagine? In imagine apare cel mai probabil o parte a modulului Breeze M, insa pentru a intelege mai bine, trebuie sa explicam constructia sa. Anatoly Zak, un cunoscut expert spatial rus, pulica pe site-ul sau o poza sugestiva cu Breeze M.
 

Breeze M, modulul auxiliar de propulsie al rachetei Proton M, preia cea mai mare parte a zborului si este responsabil de injectia orbitala a satelitului. El are in centru un motor S5.98M, secondat de 4 motoare Vernier si 12 motoare de orientare, toate pe baza de UDMH si folosind N2O4 ca oxidant. Teoretic, Breeze M poate executa pana la 8 manevre pe parcursul unui zbor (8 secvente start/stop), insa pe 14 martie nu am avut parte decat de 4 activari ale sale.

Cum discutam de un modul masiv (22 de tone la lansare, din care aproximativ 20 de tone sunt doar combustibil) a fost nevoie de o constructie inteligenta pentru a eficientiza zborul: cea mai mare parte a rezervoarelor au fost amplasate pe exterior si pot fi eliminate dupa ce combustibilul se consuma; cu doar cateva rezervoare mai mici amplasate pe structura centrala.
Asa s-a intamplat si pe 14 martie cand intre a treia si a patra activare, calculatorul de pe Breeze M a activat dispozitivele pirotehnice atasate rezervoarelor, decuplandu-le.
La sfarsitul zborului, modulul central al lui Breeze M ar fi trebuit sa execute manevre de evitare a satelitului, mai exact ar fi trebuit sa se mute la o distanta suficient de sigura pentru a evita orice potential impact. Apoi ar fi trebuit sa ia masuri pentru pasivarea tuturor sistemelor de la bord, inainte de a-si incheia oficial misiunea si inainte de a deveni un deseu orbital, cea mai importanta fiind deschiderea conductelor si golirea rezervoarelor pentru a evita orice acumulare de combustibil (care sub influenta solara ar putea exploda). Cu amendamentul ca o pasivare completa nu poate fi niciodata realizata: la bord sunt spre exemplu baterii care, chiar daca sunt montate in interior, pot in anumite conditii sa se supraincalzeasca si sa explodeze.

 

Modulele Breeze M sunt de altfel cunoscute pentru aceasta vulnerabilitate si astfel de explozii s-au mai produs in trecut, insa intotdeauna dupa luni sau ani de la abandonul lor pe orbita Pamantului.
Ar fi deci o premiera sa fi asistat la o explozie imediat dupa lansarea lui ExoMars, insa avand in vedere ca partea rusa nu a venit deocamdata cu precizari in acest sens, nu putem exclude aceasta varianta in totalitate.

In imagine ar putea fi deasemenea fragmente din rezervoarele exterioare pe care le aminteam mai devreme. Teoretic acestea ar fi trebuit sa se desprinda intr-un singur obiect compact, insa luand in calcul dispozitivele pirotehnice implicate, se poate ca ele sa se fi rupt in mai multe bucati.

Oricum ar fi, probabil ca mai multe amanunte vor iesi la iveala in perioada urmatoare – lamuriri fiind asteptate si de la specialistii rusi.
Pana atunci insa trebuie sa reamintim ca ExoMars este in stare buna de functionare si ca zboara deja pe o traiectorie directa spre Marte.

Vom reveni cu mai multe amanunte in articolul nostru viitor.

ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 1)
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160317125140
Comunicat de presa ESA
http://www.esa.int/spaceinimages/Images/2016/03/Spotted_in_space

Credit ESA