La cateva zile de la incidentul din 1 septembrie de la Cape Canaveral, pe masura ce investigatia continua, apar si primele informatii. Atunci, in timpul asa numitului Static Fire, o racheta Falcon 9, care avea incarcat la bord satelitul Amos 6, a explodat pe rampa de lansare a complexului SLC 40 din Kennedy Space Center. Racheta si satelitul au fost complet distruse, iar rampa partial avariata, va trebui reparata.

SpaceX mai are la dispozitie doua rampe de lansare (SLC 39A la Cape Canaveral si respectiv SLC 4E la Vandenberg), insa este greu de crezut ca Falcon 9 se va intoarce la zbor inainte ca ancheta sa fie finalizata.

Trebuie spus ca problemele de joi au aparut in timpul alimentarii rachetei. In ultima perioada SpaceX a modificat constant scenariul de zbor al rachetelor sale pentru a imbunatati performantele rachetelor Falcon 9 (permitand o injectie mai buna pentru sateliti de clasa mare, in orbite GTO si in acelasi timp recuperarea treptei intai).

Una dintre modificari a fost cresterea nivelului de combustibil stocat la bord, insa pentru a face acest lucru rezervoarele au trebuit mentinute la temperatura scazuta. Procedurile de alimentare au fost modificate, practic combustibilul fiind transferat in racheta foarte rapid, cu putin timp inainte de zbor. Instalatiile de pompare de la sol au fost si ele modificate pentru a permite acest lucru, insa sunt inca la stadiul de prototip. Foarte posibil ca tocmai aceasta sa fie cauza exploziei insa trebuie identificata exact veriga slaba si trebuie luate masuri ca sa evite repetarea accidentului.

Trebuie sa mai spunem ca la numai cativa kilometrii distanta, la complexul 41, cei de la ULA pregateau racheta lor Atlas 5 pentru lansarea ambitioasei misiuni NASA OSIRIS-Rex, cea care isi propune interceptarea unui asteroid, culegerea de mostre de sol si inapoierea lor pe Pamant (ceva ce s-a incercat, dar doar partial s-a reusit in decursul misiunii JAXA Hayabusa).

 

Din fericire suflul exploziei nu s-a propagat pana la rampa SLC 41, astfel ca data de lansare a lui OSIRIS-Rex nu a trebuit modificata (misiunea va zbura joia viitoare).

Hayabusa se intoarce acasa
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003261235

Satelitul Amos 6 a fost construit de Israel Space Industries (IAI) pentru operatorul Spacecom Satellite Communications Ltd. (Spacecom) in baza unui contract de 195 de milioane de dolari. Separat a fost semnat un contract pentru lansarea satelitului (probabil in valoare de 40-50 milioane de dolari).
Spacecom a asigurat initial intreaga misiune (nu direct toata suma ci obligandu-i pe colaboratori sa isi asigure partea lor de servicii) pentru un an de operare dupa lansare, insa contractul a fost ulterior extins la 5 ani, dupa ce un consortiu de firme s-a aratat interesat de inchirierea unei parti a capacitatii de comunicatie.

 

Amos 6, care urma sa fie plasat la 4 grade vest trebuia sa asigure acoperire deasupra Europei centrale, a Orientului Mijlociu si a continentului african. Satelitul, dotat cu 3 transpondere in banda Ku si 36 de transpondere in banda Ka, se incadra perfect in planurile consortiului mentionat mai devreme, care era condus de compania americana Facebook.
 
 
 

Mark Zuckerberg, CEO-ul lui Facebook incearca sa tina pasul cu restul marilor companii americane si sa isi diversifice afacerea prin investitii in piata telecom care anunta cresteri spectaculoase in anii urmatori in special in tarile emergente, acolo unde nevoia de comunicare este in crestere insa unde infrastructura este rudimentara sau lipseste complet. Pana la implementarea unor solutii mai sofisticate gen drone, uav-uri sau baloane, clasicii sateliti de telecomunicatie raman in continuare cea mai rapida si eficienta solutie.

In cazul de fata pretul platit de Facebook a fost de 95 de milioane de dolari pentru cei 5 ani de inchiriere a transponderelor Ka, adica jumatate din costul de constructie. Pentru ca Facebook nu are deocamdata competente in domeniu, serviciile de operare ale satelitului Amos 6 au fost incredintate lui Eutelsat, insa tocmai de aceea, a fost nevoie de clauza suplimentara de asigurare extinsa pana la 5 ani.

Cine pierde insa in urma accidentului de joi? Daca totul decurge fara probleme IAI va incasa o polita de asigurare de peste 175 de milioane de dolari, iar SpaceX una in jur de 50 de milioane, bani care se vor intoarce catre Spacecom, care la randul sau are de returnat aproximativ 17 milioane de euro catre investitori private de la care s-a imprumutat. In concluzie, banii de pe politele de asigurare ar trebui sa acopere toate cheltuielile din acest proiect, iar companiile de asigurare vor inregistra o paguba insemnata.
Aceasta este insa doar o aparenta, pentru ca in final toata lumea are de suferit prin prisma imaginii publice care le va afecta credibilitatea.
Spacecom in special, care a trecut printr-un exercitiu similar in 2015, cand satelitul Amos 5 s-a defectat pe orbita. Atunci compania a incasat 158 de milioane de dolari de la asiguratori, insa serviciile sale au fost afectate serios de pierderea acestui satelit.
Ulterior, Spacecom a cautat un investitor capabil sa preia o parte (sau toate) actiunile sale si sa continue afacerea. In luna august se anunta inceperea negocierilor cu chinezii de la Beijing Xinwei Technology Group, pentru un pret estimate de analisti la 285 de milioane de dolari. Dupa lansarea lui Amos 6, Spacecom astepta sa raporteze un succes si sa foloseasca acest lucru in negocierea pretului final al tranzactiei, insa asa cum s-a putut vedea realitatea nu s-a potrivit cu planurile.
Zilele trecute, dupa explozia satelitului Amos 6 valoarea actiunilor s-a prabusit aproape la jumatate pe bursa, iar chinezii au anuntat ca au nevoie de timp pentru a reanaliza situatia lui Spacecom, probabil vrand sa foloseasca aceasta ocazie pentru o reducere a pretului de achizitie.

 

Cine este insa Spacecom? Spacecom, fondata in 1993, a lansat primul sau satelit, Amos 1 in 1996. Ea este detinuta astazi de firmele israeliene Eurocom, Clal Group, Mer Services Group and General Satellite Services Co. (GSSC). Compania are in acest moment inca trei sateliti pe orbita, doi la 4 grade vest (Amos 2, lansat in 2003 si Amos 3, lansat in 2008) si unul la 65 de grade est (Amos 5, lansat in 2013). In ultimii ani Spacecom a inregistrat profituri nete in jur de 10-15 milioane de dolari.

Ce inseamna insa acest accident pentru SpaceX?
In primul rand, aceste oscilatii (succese si esecuri impletite intr-o perioada scurta de timp) ne duc cu gandul la o faza beta a sistemelor. Nu neaparat un lucru negativ, pentru ca inseamna ca SpaceX continua sa inoveze; insa inginerii nu au timp sa testeze cum trebuie sistemele. Compania are nevoie de bani pentru a continua, iar Elon Musk a refuzat pana acum capital strain, evitand listarea pe bursa.
In mod paradoxal este un compromis necesar: inovatia este cartea castigatoare a lui SpaceX in raport cu concurenta sa, acest lucru trebuie continuat, insa in acelasi timp exista presiunea financiara, iar zborurile lui Falcon 9 trebuie sa pastreze agenda deja asumata. Ne putem deci astepta ca astfel de incidente sa se mai repete pe viitor.

Pe de alta parte imaginea companiei are de suferit. Musk a fost pana acum extrem de atent la PR, creand entuziasm si simpatie in randul publicului larg, care il percepe ca pe un vizionar si un copil rebel al aerospatialului american, gata sa sparga conventiile dupa care se face business in acest domeniu.
Insa asteptarile mari, pot aduce dezamagiri la fel de mari, mai ales ca publicul din ziua de azi este capricios.

Musk nu este un magician si stie ca desi echipa de ingineri pe care a adunat-o in jurul sau este una de top, ea are totusi limite. In acelasi timp, factorul surpriza pe care l-a avut in raport cu celelalte companii mari din SUA a disparut si acum asistam la reconfigurari/aliante interesante (una dintre ele fiind cea dintre Orbital si ULA), care in anii urmatori vor ingreuna substantial activitatea lui SpaceX.

Vom continua.

Articole mai vechi din seria SpaceX:

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 1)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160212144100
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 2)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160301131417
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 3). Prima aterizare pe mare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160410000336
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 4). Dragon CRS 8 se cupleaza la ISS
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160411221710
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 5). O noua lansare plus aterizare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160506145845
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 6). Mult asteptata rutina
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160531041629
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 7). Inapoi cu picioarele pe pamant
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160724090204
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 8). Punct si de la capat
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160726120332

Credit SpaceX/Spacecom