Discutam intr-un articol mai vechi despre optiunea autoritatilor de la Bucuresti de a finanta constructia si lansarea unui satelit geostationar de telecomunicatie, primul de acest fel din Romania. Intentia, declarata de Razvan Cotovelea, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională de la acea vreme, ar trebui sa fie pusa in practica in anii urmatori.

Proiectul, este acum in faza evaluarii si a indeplinirii formalitatilor administrative (studii de fezabilitate, inregistrarea frecventelor de operare etc).
Potrivit ultimelor date satelitul romanesc ar putea fi plasat la slotul orbital 50 de grade est si cel mai probabil va fi operat cu ajutorul teleportului de la Cheia, acolo unde se gasesc mai multe antene de mari dimensiuni, o parte din ele deja implicate in alte proiecte spatiale (trebuie mentionat aici ca statia de sol Cheia este statie de rezerva pentru flota operatorului meteo european Eumetsat).

Revenind la subiect, noul satelit, care cel mai probabil nu va putea concura financiar cu infrastructura de sol (stim cu totii ca din acest punct de vedere Romania se situeaza pe una din pozitiile fruntase in lume), va fi definit ca un asset strategic si va prelua nisa comunicatiilor speciale: date ale Ministerului Apararii, serviciilor de informatii, ale diferitelor ministere sau institutii publice vor putea fi transmise cu ajutorul acestui satelit. In plan secundar, satelitul va servi ca infrastructura de rezerva pentru reteaua de sol, care in caz de dezstre naturale sau de conflict militar poate deveni ne-operationala.

statia de sol de la Cheia

In contextul geo-politic actual Romania este in plin proces de retehnologizare militara. Apartenenta la NATO, dar si perspectiva viitoarei structuri de aparare europene, ne obliga la investitii, inclusiv in acest domeniu, pana acum Bucurestiul mizand exclusiv pe suportul/folosirea infrastructurii aliatilor sai.
Nu este clar in acest moment cine va coordona/cum se va desfasura proiectul acestui satelit. De cativa ani tara noastra este membra ESA si contribuie la bugetul spatial european, avand acces la programele si tehnologiile agentiei. Insa avand in vedere caracterul misiunii, este foarte probabil ca ea sa nu fie condusa de Rosa (Agentia Spatiala Romana) ci direct de Ministerul Apararii.
 
Romania nu este in pozitia de a construi singura o astfel de platforma, astfel ca cel mai probabil o va cumpara de la unul din marii producatori de sateliti telecom din strainatate. In mod normal, constructia, instruirea personalului care va opera satelitul si lansarea dureaza intre 2 si 5 ani, iar costul variaza intre 200 si 500 de milioane de euro in functie de complexitatea ceruta de contract (numar si tip de transpondere montate, suport tehnic post-lansare, alte conditii speciale).
Va fi interesanta si alegerea platformei: fie una europeana, TAS cu optiunile lor comerciala Spacebus si Airbus cu varianta Eurostar, de ce nu poate chiar Neo, varianta comuna dezvoltata impreuna cu ESA si pe care Romania o finanteaza direct prin contributia la programele spatiale europene; fie poate chiar o varianta de peste Atlantic: LS 1300 de la SSL, pe care vecinii nostri bulgari au mizat in constructia satelitului Bulgariasat 1 sau chiar una din optiunile din clasa 702 de la Boeing.

Spacebus NEO (TAS)
Eurostar Neo (Airbus)
LS 1300 (SSL)
BSS 702 (Boeing)

Romania evalueaza posibilitatea construirii a doi noi sateliti
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150723142353

Bugariasat 1, primul satelit telecom bulgar, se apropie cu pasi repezi de lansare
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161130120217