Ieri 14 ianuarie, compania americana SpaceX a revenit la zbor dupa o pauza de 4 luni, dictata de necesitatea finalizarii anchetei asupra accidentului din septembrie 2016, atunci cand una din rachetele sale Falcon 9 a explodat pe rampa de lansare, distrugand satelitul israelian Amos 6.
Cauzele acelei explozii au fost intelese in intregime si FAA a dat unda verde acestei lansari (trebuie spus aici ca desi in prima parte s-a speculat asupra unor defectiuni de fabricatie a unor componente, asupra procedurilor de control al calitatii si chiar asupra unui posibil act de sabotaj, in final s-a ajuns la investigarea unor fenomene fizice ce nu mai fusesera intalnite pana atunci in pregatirea de zbor a rachetelor si de care SpaceX s-a lovit tocmai datorita procedurilor sale speciale prin care s-a reusit imbunatatirea motoarelor Merlin). O cedare a rezervoarelor de heliu montate in interiorul rezervoarelor de oxigen lichid, cele ce presurizeaza linia de alimentare a motorului Merlin 1D.
http://www.spacex.com/news/2016/09/01/anomaly-updates
Revenind la zborul de ieri, desi vremea arata 40% sanse de lansare, in final lansarea a avut loc la ora preconizata, 17:54 GMT de la baza spatiala Vandenberg. Trebuie sa reamintim ca Falcon 9 ar fi trebuit sa zboare in urma cu o saptamana, insa atunci lansarea fusese amanata tocmai din cauze meteorologice.
Zborul in sine nu a deviat de la scenariul ultimelor misiuni Falcon: treapta intai a fost recuperata la aproximativ 8 minute de la lansare pe barja ‘Just Read the Instructions’ ancorata in larg, in timp ce treapta a doua si-a continuat activitatea.
Aceasta a fost a 11-a recuperare corecta a unei trepte intai, SpaceX promitand ca nu mai departe de februarie (atunci cand va avea loc o lansare pentru operatorul SES) va incepe sa refoloseasca, reducand, asa cum era preconizat, pretul zborurilor sale.
A fost nevoie de doua activari pentru treapta a doua, o perioada de ‘coasting’ si 75 de minute, pentru a plasa in traiectoria corecta pasagerii: 10 sateliti din noua constelatie Iridium NEXT. Acest lucru pentru ca masa totala a ajuns la peste 9 tone (satelitii, adaptorul, cablaje etc) si pentru ca satelitii au trebuit plasati cat mai aproape de orbita operationala (780 km altitudine, 86 de grade inclinatie), insa la o distanta suficient de sigura de satelitii activi, ei avand posibilitate limitata de manevra, asa cum vom explica mai tarziu.
Satelitii, montati in interiorul capsulei lui Falcon 9 in doua grupuri de cate 5, s-au separat pe rand in decursul a 15 minute.
Iridium NEXT are 6 planuri orbitale, cu minim 11 sateliti operationali in fiecare plan orbital. Inca un satelit va fi plasat ca rezerva in fiecare plan orbital, iar alti 9 vor fi pastrati la sol pentru orice eventualitate. Constructia celor 81 de sateliti a costat Iridium Communications Inc aproximativ 2.9 miliarde de dolari.
Contractul a fost incredintat unui consortiu format din Thales Alenia Space si Orbital ATK. Satelitii, de 860 kg, au cate doua panouri solare ce pot furniza minim 2.2 kW, sunt stabilizati triaxial si au o durata de viata de minim 12.5 ani.
La bord sunt montate 48 de antene in banda L (fiecare creand la sol o celula cu diametrul de 4800 km), 6 antena in banda Ka (atat pentru comunicatia cu solul cat si intre satelitii constelatiei), dar si un echipament special (Hosted Payloads) care permite preluarea de date de la alti clienti si transmiterea lui cu ajutorul constelatiei Iridium. Separat, antenele speciale ale platfomei sunt folosite pentru controlul satelitiilor (receptia de telemetrie si transmisia de comenzi).
Iridium NEXT foloseste platforma EliteBus 1000, aceeasi care pe care sunt construiti si satelitii concurenti Globalstar. O platforma moderna, cu senzori stelari, de orientare dupa Soare si dupa Pamant. La bord sunt stocate doar 141 de kg de hidrazina si nu exista un motor de corectie orbitala ci doar 8 motoare mici, de 1N, pentru corectii in plan si pentru orientare.
Satelitii Iridium NEXT trebuiau sa ajunga pe orbita Pamantului anul trecut cu ajutorul rachetei rusesti Dnepr, insa la cererea guvernului de la Moscova, ca parte a embargoului impus industriei ucrainene, ea a fost oprita. Iridium, care are de lansat 81 de sateliti, s-a reorientat din mers, si a cautat un inlocuitor. S-a revenit practice la mai vechea oferta a celor de la SpaceX, cea mai avantajoasa alternativa, atat ca pret cat si ca timp de asteptare, arpximativ 70 de milioane de dolari pe zbor.
Ce inseamna pentru SpaceX acest success? In primul rand, contractul cu Iridium este unul strategic, ca oricare altul cu un operator de aceasta marime. Iridium, care incearca astazi sa isi schimbe flota veche de 10 ani va mai trebui sa zboare inca de cateva ori cu rachete Falcon 9, ca sa nu mai vorbim de o eventuala intretinere ulterioara a constelatiei.
Pe de alta parte acest succes total este un balon de oxigen de care compania americana avea neaparata nevoie sa arate ca poate reveni dupa ceea ce s-a intamplat in septembrie, care in paranteza trebuie spus, a afectat si valoarea actiunilor celorlalte companii ale lui Musk, cele care sustin partial investitiile costisitoare in tehnologiile SpaceX; de altfel, declinul nu a fost stopat decat spre sfarsit de an, prin fuzionarea celor doua companii. Mai jos evolutia pretului unei actiuni pentru Tesla si respectiv Solar City
In primul rand pentru a readuce increderea in randul clientilor sai comerciali (atat de pe orbita joasa cat si de pe cea geostationara), de care Musk, care evita sa listeze la bursa SpaceX, are mare nevoie pentru a-si finanta planurile ambitioase. Conform PR-ului lui Elon Musk, cel putin 25 de zboruri ar trebui sa aiba loc in 2017 (totusi foarte putin probabil avand in vedere ca in 2016, SUA in total a reusit 22 de lansari).
Nu in ultimul rand, e nevoie de un nou suflu de energie pentru a face fata regruparii marilor companii (astazi reunite in aliante ciudate de tipul ULA-Orbital pentru a lupta impotriva SpaceX); in acest context trebuie spus ca NASA, fara de care SpaceX nu ar fi existat astazi, isi mentine in continuare suspiciunea asupra viitoarelor zboruri cargo Dragon, dupa accidentul din septembrie. Musk va trebui sa faca eforturi pentru a convinge administratia NASA ca poate reveni in serviciul public pentru ISS.
Arhiva de articole despre SpaceX:
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 1)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160212144100
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 2)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160301131417
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 3). Prima aterizare pe mare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160410000336
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 4). Dragon CRS 8 se cupleaza la ISS
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160411221710
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 5). O noua lansare plus aterizare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160506145845
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 6). Mult asteptata rutina
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160531041629
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 7). Inapoi cu picioarele pe pamant
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160724090204
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 8). Punct si de la capat
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160726120332
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 9). Un nou succes pe mare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160814091725
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 10). Faza beta continua
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160904161822
Credit SpaceX