Dupa un an 2018 in care pentru prima data de la incheierea razboiului rece se trecea din nou pragul de 100 de lansari la nivel planetar (114 misiuni din care 111 reusite), in 2019 speram sa asistam la un an record.
Nu a fost sa fie, industria spatiala s-a miscat mai incet decat anticipam (sau ca sa fim mai corecti, intr-un context economic destul de volatil s-a miscat intr-un ritm conservativ, pregatind terenul pentru viitor). Mai incet chiar si decat 2018, astfel ca am avut doar 102 zboruri, din care 97 reusite.
Departe de recordul din anul 1983 (127 de lansari reusite din 129 de incercari) sau de numarul absolut de la inceputul erei spatiale (139 de zboruri in 1967, din care 120 reusite).
Revolutia asteptata dupa epoca Apollo este insa pe cale de a se intampla acum. Au fost cateva semnale puternice in privinta viitorului si pe aceste tehnologii mizam si in noul an.
In primul rand vorbim despre SpaceX, care se pare ca va deschide anul spatial, printr-o noua lansare Starlink, marti, 7 ianuarie.
Cu aceasta misiune SpaceX va deveni cel mai mare operator din lume de flote comerciale, cu 180 de sateliti in spatiu, cu cateva exceptii toti operationali. Starlink, pariul lui Elon Musk, va aduce mult asteptatul internet global care, prin multitudinea de servicii pe care le va asigura, va marca decisiv societatea in secolul 21. Competitia celor de la OneWeb vine din urma, dar inca o data Musk este in pozitia de leader.
De notat si intrarea companiei pe piata micilor sateliti, acolo unde SpaceX coboara pentru prima data in istorie pretul pe kg lansat la 5000 de dolari. Pana la 200 de kg de incarcatura secundara vor putea insoti pasagerii principali, incluzand chiar si o clauza de flexibilitate atat de cautata de programele nanosatelit aflate in permanenta dezvoltare si care de multe ori inregistreaza intarzieri.
Contra unei penalizari de 10% din pretul platit, toate aceste misiuni pot fi reprogramate fara probleme pentru o data ulterioara.
Iar cadenta propusa de SpaceX este una mai mult decat rezonabila, cu un zbor cel putin o data pe luna, deci timpii de asteptare vor fi si ei scurti.
Nu de neglijat, vom asista cel mai probabil la revenirea astronautilor americani in spatiu folosind vehicule indigene si prefigurarea viitoarelor programe dincolo de orbita Pamantului.
Si pentru ca am amintit de ele, cu putin noroc, poate vom asista chiar si la debutul lui Starship Mark 1.
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190119005805
Al doilea pariu pentru 2020 este Rocket Lab. Recent extinsa pe teritoriu american, compania va incepe in scurt timp zborurile de la complexul LC 2 din Virginia. Astfel este asteptata o cadenta foarte mare pentru anul acesta.
Mai mult, la mijlocul lunii decembrie, Peter Beck, fondatorul si CEO-ul lui Rocket Lab anunta extinderea complexului LC 1 din Noua Zeelanda cu o a doua rampa de lansare (pad B) ce urmeaza sa devina operationala in a doua jumatate a anului, permitand pregatirea in paralel a mai multor zboruri. In acest fel, intr-o prima faza timpul dintre doua lansari ar putea sa scada sub doua saptamani.
In tandem cu eforturile depuse pentru transformarea rachetei Electron intr-un vehicul reutilizabil, acest lucru s-ar putea traduce prin cateva zeci de lansari Rocket Lab in 2020.
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191216132229
Nu in ultimul rand, va trebui sa fim atenti si la vechii actori din piata (Boeing, Lockeed Martin, Orbital etc), dar si la compania lui Bezos, Blue Origin care desi pentru moment pare ramasa un pic in urma, lucreaza intens la sistemele sale de propulsie.
Credit SpaceX / Rocket Lab