Povestea lui MEV este una complicata, cu multe suisuri si coborasuri.
Pana in aprilie 2013, ATK deja varsase 3 milioane de dolari in asociere, astfel ca la urmatoarea transa de finantare, nemultumita de ritmul de dezvoltare, a cerut si a obtinut din partea partenerului, o clauza aditionala la contractul de asociere prin care sa se specifice obiective si date precise pentru fazele prevazute in proiectul de management. Principalul obiectiv fiind atragerea unor surse externe de finantare si semnarea unui prim contract comercial pana la sfarsitul anului 2013.

In caz de nerespectare, ATK ar fi putut sa isi protejeze investitia prin preluarea majoritatii in consiliul de administrare si impunerea unor masuri de corectie.
Din acest punct, relatia dintre cei doi parteneri a inceput sa fie una tensionata.
U.S. Space pe de o parte a sustinut ca pana in august 2015 reusise sa semneze un prim contract in valoare de 65 de milioane de dolari cu Intelsat (in baza caruia a fost efectuata misiunea care face subiectul articolului nostru) plus un memorandum cu operatorii Asia Broadcast Satellite, Hispasat, Measat si SES, prin care acestia isi exprimau interesul pentru viitoare misiuni din programul MEV (memorandum cu o valoare cumulata de 235 de milioane de dolari).
In plus, alte 480 de milioane de dolari ar fi putut fi atrase de la fonduri de investitii, insa diversele oferte ar fi fost refuzate sau ignorate de partenerul ATK.
ATK Space Systems pe de alta parte, absorbita din 2014 de fuziunea cu Orbital Sciences Corporation, sub noul nume Orbital ATK, a sustinut ca, in pofida neindeplinirii sarcinilor asumate de cei doi asociati, ar fi amanat de mai multe ori punerea in aplicare a amendamentului. Mai precis pana in martie 2016, cand si-a notificat oficial partenerul asupra intentiei de a prelua controlul companiei ViviSat. Lucru care s-a si intamplat o luna mai tarziu: in aprilie 2016, cu 3 din cei 4 directori ai consiliului de administrare, se lua decizia de dizolvare a companiei ViviSat si de absorbtie in Orbital ATK.

Fireste a urmat un proces in justitie initiat de U.S. Space LLC si o serie de penalitati cerute ca despagubiri pentru prejudiciul creat de excluderea din proiect. U.S. Space LLC ramasese doar o companie de birou in Dulles, Virginia, avandu-l la conducere pe unul din fondatorii sai, generalul de aviatie in rezerva Craig Weston.
Cu convingerea ca exista o nisa foarte profitabila pentru aceste aplicatii, proiectul MEV a fost tinut insa in viata sub umbrela Orbital ATK si mai departe, dupa inglobarea acesteia in 2018 in grupul Northrop Grumman, si-a schimbat titulatura in SpaceLogistics LLC, insa a ramas tot in Dulles, Virginia.

https://www.northropgrumman.com/space/space-logistics-services/

Revenind la evenimentul de pe 25 februarie, trebuie spus ca Intelsat 901, lansat in spatiu in 2001, cu o misiune de 13 ani, era parcat la 300 de km de altitudinea GEO (35786 km), fiind manevrat si retras din serviciu in urma cu ceva timp, inainte de a se consuma tot combustibilul. El oscila pe o traiectorie geosincrona, inclinata la 1.5 grade fata de Ecuator, in jurul logitudinii 330.5 grade est.
MEV 1 fusese lansat in octombrie 2019, din Baikonur, de o racheta Proton-M, ca al doilea pasager, alaturi de Eutelsat 5 West B.
De atunci el executase o serie de manevre care l-au mutat din GTO in GEO. Pe 1 februarie, satelitul intra in ‘cimitirul geostationar’, iar pe 5 februarie se plasa in proximitatea lui Intelsat 901, la doar cativa km distanta. Au urmat cateva zile de test pentru senzori (camera optice, LIDAR, camere in infrarosu etc) cat si pentru platforma propriu zisa (sistemul de propulsie, de navigatie), distanta scazand progresiv pana la 80 m, apoi pana la 20 m si incercandu-se un zbor in tandem pentru a intelege mai bine constrangerile/perturbatiile.
Activitatea finala s-a desfasurat pe 25 februarie, cu MEV 1 parcat la doar 1 m de tinta sa si cele doua echipe de ingineri de la Intelsat si Northrop Grumman, comandandu-si in paralel platformele.

 
Cum spuneam la inceputul articolului, bratul robotic de la bordul lui MEV 1 a intrat in ajutajul de reactie al motorului orbital de pe Intelsat 901 si s-a fixat solid. Apoi a inceput sa traga, reducand distanta dintre cei doi, pana cand alti 3 pivoti s-au fixat in inelul ce face posibila prinderea satelitului pe adapatorul rachetei la lansare.
Totul a decurs atat de bine, incat Northrop Grumman a anuntat ca la viitoarea misiune MEV-2 nu va mai fi nevoie nici macar ca tinta sa fie dezactivata temporar, andocarea putandu-se realiza chiar si atunci cand tinta este in serviciu activ. Un avantaj pentru orice operator telecom, acolo unde fiecare zi de inactivitate a unui satelit se masoara in milioane de dolari.

Ce se va intampla mai departe?
MEV-1 si Intelsat 901 vor trebui operati in tandem, pentru ca, desi fixate mechanic, electronica celor doi, nu comunica. Intelsat 901 ramane functional din punct de vedere ar aparaturii, insa propulsia ansamblului va fi asigurata de MEV 1. El va manevra in martie-aprilie, scazand altitudinea si inclinatia orbitala, pentru o parcare la 332.5 grade in jurul Ecuatorului. Deasupra centrului Atlanticului, unde va fi inlocuit Intelsat 907. Pentru cel putin 5 ani de acum incolo, este asteptat ca Intelsat 901 sa furnizeze servicii in banda C pentru cele doua Americi, Europa si Africa.
Cand combustibilul se va termina si la bordul lui MEV 1, ansamblul va fi mutat inapoi in cimitirul geostationar.

Trebuie mentionat ca SpaceLogistics intentioneaza sa furnizeze si alte tipuri de servicii in orbita: alimentare directa prin transfer de combustibil de la un satelit la altul, inspectie si reparatie, inclusiv montarea si demontarea unor componente, constructia de structuri in spatiu cu ajutorul bratelor robotice sau livrarea de sisteme auxiliare (propulsie, navigatie, instrumente si generarea de electricitate) pentru sateliti deja vechi.

In acest sens, compania a inregistrat deja mai multe marci comerciale precum MEP (Mission Extension Pods) sau MRV (Mission Robotic Vehicle).

Spuneam la inceputul articolului ca probabil nu aceasta va fi solutia finala pentru prelungirea duratei de viata a satelitiilor geostationari (si nu numai). Chiar si dupa perfectionarea sistemelor sale, SpaceLogistics sufera de handicapul costului pe kg ridicat in orbita.
Deocamdata este doar o speculatie, insa o astfel de nisa nu va fi ignorata mult timp de marii operatori de rachete (SpaceX probabil ca va fi prima interesata) care ar putea exploata treptele superioare ale vehiculelor lor, deja acoperite de costul zborului propriu zis, transformandu-le in misiuni de tipul lui MEV.

 

 
Prima misiune comerciala de extindere a duratei de operare a unui satelit. Partea 1
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200228144010

Credit Northrop Grumman / Intelsat