Vorbeam in articolul de acum un an despre speranta industriei spatiale de a inregistra un record, dupa un 2018 foarte bun, insa cu un 2019 care, desi a tras in jos statistica, a venit cu mai multe noutati tehnice, pregatind un teren fertil pentru viitor.
Recordul decadei de aur a erei spatiale din timpul programului Apollo (139 de zboruri in 1967, din care 120 reusite) si recordul absolut de lansari reusite (127 de lansari reusite din 129 de incercari) datand din 1983, nu mai pareau intangibile, pentru ca in 2018 industria spatiala reusea sa treaca din nou de pragul a 100 de lansari la nivel global.
Bifam atunci 111 misiuni reusite din 114 incercari.
Cum spuneam, 2019 a tras in jos statistica cu 102 zboruri din care 97 reusite, insa gratie evolutiilor din piata, cu sectorul privat crescand puternic, analistii din domeniu ramasesera optimisti.
A venit apoi criza Covid care a paralizat in buna masura prima parte a anului 2020. Cu toate acestea am ajuns la 112 misiuni, cu 103 de reusite. Am avut apoi o cursa in doi, China-SUA, umar la umar pana la sfarsitul anului. Chinezii veneau din postura de leader in 2019, cu 34 de lansari si, intr-o confruntare de imagine cu americanii, acum mult mai importanta pe fondul tensiunilor dintre cele doua tari, doreau sa isi mentina cu orice pret pozitia numarul unu.
Pana la urma nu au reusit, pentru ca, desi numarul misiunilor executate de rachetele chineze a crescut la 39, similar recordului absolut al tarii stabilit in 2018, SUA a reusit sa creasca si mai mult, pana la cota de 43.
De notat ca ambele tari au inregistrat si esecuri, 4 in contul Chinei si 3 in contul SUA.
Dincolo de continua diversificare a segmentului de lansare chinez, cu care ne-am obisnuit deja, cu noi clase de rachete (multe din ele de clasa mica, dezvoltate de companii private), trebuie puse in lumina si prima misiune interplanetara a tarii, Tianwen-1, care va ajunge in scurt timp la Marte si Chang'e 5 care ar trebui sa aduca pe Pamant mostre de sol lunar dupa o pauza de cateva zeci de ani si o premiera pentru China.
Pe partea cealalta, in SUA, asa cum anticipam in articolul publicat la inceputul anului, greul lansarilor a fost dus practic de doar doua companii: SpaceX si Rocket Lab. Vechii actori spatiali au ramas parteneri strategici, insa lansarile lor, mult mai putine la numar in raport cu cele ale lui SpaceX si Rocket Lab, au fost pastrate pentru satelitii foarte importanti ai SUA.
Elon Musk si-a impins inginerii la limita si programul Starlink a continuat in ritm sustinut, la fel ca si calificarea cargoului Dragon pentru zboruri cu echipaj uman.
Rocket Lab a crescut si ea la 7 misiuni, dar a bifat si o anomalie intr-una din ele; in paralel au continuat si eforturile pentru a transforma racheta Electron intr-un vehicul reutilizabil.
Inchidem aceasta paranteza si spunem ca pe locul 3, la mare departare s-a situat Rusia cu 16 zboruri, in scadere puternica fata de anul 2019, cand realizase 25 de incercari. Pe fondul crizei, programul spatial rusesc s-a redus practic la esential.
Europa a avut doar 5 zboruri in anul care a trecut, cu micul lansator Vega care a creat din nou probleme la mijlocul lunii noiembrie, distrugand doi sateliti. Un procentaj slab, dar care se inscrie cumva in linia descendenta a ultimilor ani.
Vom continua.
La inceputul lui 2020
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200105225440