Joi seara, 19 iunie, racheta Dnepr a stabilit un nou record de lansare spatiala, dupa ce a reusit sa plaseze cu succes pe orbita Pamantului 37 de sateliti.
In partea a doua a articolului nostru vom arunca o scurta privire asupra satelitiilor lansati de racheta Dnepr in zborul de joi. Cum aminteam in primul parte, incarcatura principala au constituit-o Deimos-2, KazEOSat-2, Hodoyoshi-3 si Hodoyoshi-4.
Deimos-2 este, asa cum spune si numele, al doilea satelit operat de compania Elecnor Deimos SL, urmandu-i lui Deimos-1 ce fusese lansat in 2009 tot de o racheta Dnepr.
Satelitul foloseste platforma SI-300 a celor de la Inta si a costat circa 60 de milioane de euro din care 20% sunt fonduri publice oferite de guvernul spaniol in contul serviciilor pe care satelitul le va furniza.
Deimos-2 este stabilizat triaxial si foloseste propulsie electrica. El este dotat cu patru panouri solare.
La bord a fost instalat un mini-telescop conectat la o camera EOS-D – intregul sistem fiind construit de Satrec Initiative din Coreea de Sud. Rezolutia imaginilor va fi undeva la 75 de cm, iar aria scanata instantaneu va avea o latime de 12 km. Gratie agilitatii sale insa, satelitul se va putea intoarce catre orice tinta aflata in afara traiectoriei sale (nominal pana la +/- 30 de grade comparativ cu directia nadir, insa in cazuri exceptionale se vor putea lua imagini si pana la +/-45 de grade deviere de la traiectorie).
Deimos Elecnor SL are sediul principal pe platforma industriala din Tres Cantos, Madrid acolo unde opereaza si competitorii lor de la GMV. Dupa aderarea Romaniei la ESA, ambele companii au deschis sucursale romanesti, lucru ce le permite accesarea proiectelor de aici. Activitatea lor pe piata romaneasca ramane insa in continuare modesta.
KazEOSat 2, cunoscut ca DZZ-MH sau ‘Medium Resolution Earth Observation Satellite’ este un satelit ce va fi operat de Kazahstan prin compania Kazakhstan Gharysh Sapary.
El este un satelit de 180 kg, construit de Surrey Satellite Technology Limited pe platforma SSTL-150. Rezolutia imaginilor va atinge 6.5 m, ele urmand sa completeze datele venite de la KazEOSat-1, un satelit ce a fost lansat in aceasta primavara de o racheta Vega de la baza spatiala din Guiana Franceza.
Despre acesta din urma am relatat la momentul potrivit.
Al treilea zbor al rachetei europene Vega
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140510135754
Hodoyoshi-3 si Hodoyoshi-4 au fost proiectati si construiti de Universitatea din Tokio pentru misiuni de tip ‘remote sensing’ din orbite SSO cu altitudinea de 600 km. Hodoyoshi-3, cu o greutate de 60 kg este echipat cu doua camere a caror rezolutie la sol va atinge 40m, respectiv 200 m, in timp ce Hodoyoshi-4, cu o greutate de 64 kg, are o singura camera optica cu rezolutia de pana la 6m. Ambii sateliti sunt stabilizati triaxial.
SaudiSat 4, un cub cu o greutate de 100 kg, a fost construit in colaborare de KACST (King Abdulaziz City for Science & Technology) si NASA Ames Research Centre pentru a testa tehnologii pentru viitorii senzori gravitationali-de fapt niste accelerometre foarte sensibile. Experimentul principal UV-LED vizeaza contracararea sarcinilor electrice care se acumuleaza in componentele satelitiilor, speculand proprietatea metalelor de a elibera electroni sub actiunea radiatiei ultraviolete.
BugSat-1, un satelit argentinian de 22 kg, echipat cu o camera de medie rezolutie si un sistem de comunicatie in banda C si UHF, va fi pus la dispozitia radio-amatorilor.
TableSat-Aurora, un satelit de 25 kg construit de compania rusa Sputnix, este o mini platforma de tipul EO (Earth Observation), ce va produce imagini cu rezolutia de pana la 15 m.
AprizeSat 9 si 10, cu greutatea de 12 kg fiecare, fac parte dintr-o constelatie de 64 nano-sateliti LEO pentru stabilirea unui sistem de comunicatie globala, dar si alte experimente. Predecesorii lor au fost lansati tot la bordul rachetei Dnepr, incepand cu 2002.
BriteCA-1 si BriteCA-2 , cantaresc cate 10 kg si fac parte din programul BRITE (BRIght-star Target Explorer) de masurare a variabilitatii celor mai luminoase stele observate de pe Pamant. Plasarea experimentului in spatiu, chiar daca platforma folosita face parte din clasa CANX (nanosateliti), ofera o precizie de 10 ori mai mare decat experimentele similare de la sol.
Programul este sustinut de cercetatori din Canada, Austria si Polonia.
Unisat 6 este un cub cu latura de 50 cm, ce cantareste 26 kg. El a fost construit de Universitatea La Sapienza din Roma si va testa un sistem de lansare-satelitul servind drept container pentru alti 4 nanosateliti de tip Cubesat incarcati la bord: AeroCube-6 (SUA), Lemur-1(SUA), TigriSat (Irak) si Antelsat (Uruguay).
Dupa cum probabil cititorii nostri isi amintesc, aceeasi universitate din Roma a avut un satelit si in zborul din 2012, alaturi de Goliat-ul romanesc:
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120130022913
Ceilalti sateliti implicati in acest zbor au fost de tip Cubesat si vin din diverse tari: Danemarca, Israel, Brazilia, Ucraina, Canada, Singapore si Belgia: Perseus-M 1 si 2, POPSAT-HIP 1, QB50P1 si 2, PACE, NanoSatC-Br 1, Duchifat 1, PolyITAN 1, DTUSat 2, AeroCube 6A, AeroCube 6B si 11 sateliti din constelatia Flock-1c.
De mentionat in acest context debutul configuratiei Cubesat-6U (30 cm x 20 cm x 10 cm) cu cei doi sateliti Perseus-M, primii de acesti fel lansati vreodata, si debutul programului QB50 cu prototipurile P1 si P2 dezvoltate de insitutul Von Karman din Belgia (‘Precursor Flight’ cum au fost ele numite).
Programul QB-50, finantat de UE sub umbrela FP7, va include o constelatie de 50 de nanosateliti zburand in orbita joasa –intre ei si doi sateliti romanesti, Robisat 1 si 2, dezvoltati de ISS sub coordonarea Rosa. Echipa de proiectare si integrare ramane aproape neschimbata fata de cea din proiectul Goliat.
http://www.spacealliance.ro/goliat
Partea intai a articolului nostru:
Nou record de lansare – racheta Dnepr plaseaza pe orbita Pamantului 37 de sateliti (partea 1)
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140621013426
Credit Kosmotras