Mars Reconnaissance Orbiter, martorul tacut de pe orbita lui Marte, a trecut din nou peste locul in care s-a prabusit Schiaparelli, iar camera sa HiRISE (High Resolution Imaging Science Experiment) a fost pregatita special pentru observatii la sol.

Reamintim ca pe 19 octombrie sonda europeana TGO a reusit sa se inscrie cu succes intr-o orbita stabila in jurul lui Marte, insa misiunea experimentului Schiaparelli a esuat complet, robotul prabusindu-se la suprafata, dupa un impact, cel mai probabil foarte dur cu solul-mai multe detalii despre acest eveniment vor fi publicate mai tarziu pe site.
La doar 2 zile de la impact ESA facea publice imagini preluate de la colegii americani, surprinse de camera panoramica a lui MRO, unde se vedea clar locul de impact al lui Schiaparelli, insa cum rezolutia nu era suficienta pentru investigatii amanuntite, s-a decis folosirea puternicei camere HiRISE.

In trecut ea a reusit cateva observatii absolut spectaculoase, spre exemplu a surprins de pe orbita trecerea prin atmosfera a robotului Curiosity, deschiderea parasutei si atingerea solului.

Noile imagini ar trebui sa lamureasca in mare masura ce s-a petrecut saptamana trecuta cu experimentul european, insa ele vor veni abia cand MRO va reusi sa le descarce intr-una din trecerile peste reteaua DSN (Deep Space Network).
HiRISE este un instrument construit de Ball Aerospace & Technologies Corp., insa investigatorul principal, acolo de unde se programeaza activitatile sale si unde se centralizeaza si analizeaza datele este Universitatea din Arizona.
HiRISE a costat peste 40 de milioane de dolari. De fapt o camera cu 14 CCD-uri, fiecare cu 2048 x 128 pixeli, conectata la un telescop cu diametrul de 0.5 m. Chiar daca suprafata de observatie este o fasie ingusta la sol (maxim 6 km la un camp vizual de 1.14 x 0.18 grade), rezolutia de 30 cm/pixel, viteza mare de achizitie-transfer a datelor, dar si cei 14 biti per pixel duc la producerea unor imagini de foarte buna calitate, care transforma HiRISE intr-un instrument extrem de valoros pentru investigatii punctuale, cum este cazul lui Schiaparelli.

Mars Reconnaissance Orbiter este la 181 de milioane de km de Pamant, semnalul radio venind de la el cu o intarziere de 10 minute.
MRO are o traiectorie aproape polara, 250 km x 320 km, cu o perioada orbitala de 112 minute.
In mod normal satelitul transmite date la 3-4 Mbps, insa in anumite perioade (cand satelitul a fost cel mai aproape de Pamant, aproximativ 100 de milioane de km) s-au reusit si viteze de 6 Mbps; in acelasi timp, cand satelitul este la distanta cea mai mare (aproximativ 400 de milioane de km) viteza de transfer scade la 500 kbps.
MRO are un sistem de comunicatie super-performant in banda X si Ka, folosind doua antene fixe LGA si o antena orientabila HGA cu diametrul de 3m. Suplimentar la bord este instalat echipament UHF care preia datele transmise de la suprafata de robotii martieni.

 

MRO are alocata zilnic, pentru descarcarea de date, o fereastra de 10-16 ore (dictata in principal de posibilitatile fizice de observare: unghiul Soare-Pamant-Marte dar si faptul ca circa o treime din perioada orbitala satelitul este mascat de planeta rosie), folosind de obicei antenele Canberra de 34 m (si ocazional cea de 70 m). Ele sunt parte a retelei DSN (Deep Space Network) a NASA.

Space Alliance Q&A
http://spacealliance.ro/qa/?qa=6551/ce-este-reteaua-dsn
Universitatea din Arizona
https://hirise.lpl.arizona.edu/

Arhiva de articole despre Exomars:
ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 1)
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160317125140
ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 2)
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160325054813
ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 3). ExoMars 2.0. TGO primeste o noua versiune de SW
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160501152802
ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 4). La cateva zile de destinatie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161013150149

Credit ESA/NASA