Sfarsitul lunii septembrie a adus pentru lansatorul european Ariane 5 o misiune simbolica: lansarea cu numarul 100, intr-o statistica ce dateaza din iunie 1996.
A fost totodata lansarea cu numarul 300 pentru o racheta Arianespace, de la fondarea companiei, ocazie cu care au fost plasati pe orbita doi sateliti de telecomunicatie: Horizons 3e pentru Intelsat si SKY Perfect JSAT Corporation si respectiv Azerspace 2/Intelsat 38 pentru Azercosmos si Intelsat.

Numarul total de sateliti transportati in spatiu de Ariane 5, in 22 de ani de serviciu, ajunge astfel la 207, cu o greutate cumulata de 790 de tone.

Horizons 3e face parte din sistemul Intelsat Epic si va fi plasat la 169 de grade longitudine estica, unde va inlocui platforma Intelsat 805, urmand sa deserveasca regiunea Asia-Pacific.
Construit de Boeing pe platforma 702 MP, satelitul de 6.4 tone va opera transpondere in banda C si Ku pentru minim 15 ani.

Azerspace 2/Intelsat 38, dupa cum spune si numele, la fel ca si copasagerul sau Horizons 3e, este o platforma impartita. Construit de SSL pe standardul LS 1300, satelitul cantareste 3.5 tone.
El va fi plasat la 45 de grade longitudine estica, o pozitie cu acoperire pe Europa, Asia si Africa.
La bord sunt instalate transpondere in banda Ku.

Pentru ca este o buna ocazie de retrospectiva, trebuie spus ca racheta europeana bifeaza un procent de fiabilitate de 95% (usor mai mult daca luam in calcul ca si atunci cand au mai fost probleme, satelitii au ajuns totusi pe orbita, asa cum vom detalia mai departe), un procent ridicat chiar si dupa standardele actuale, cu atat mai mult pentru o racheta, a carei proiectare a inceput inainte de anii 90.

Inceputul nu a fost unul de bun augur (ne amintim ca atunci, in zborul de debut, s-au pierdut toti cei patru sateliti ai misiunii Cluster, ulterior Agentia Spatiala Europeana fiind nevoita sa construiasca alte platforme de schimb). Una din faimoasele greseli ale industriei aerospatiale cauzate de o eroare de software.
Nici zborul cu numarul doi nu a fost unul fericit, dupa ce motorul Vulcain al treptei principale s-a oprit premature din functionare, orbita tinta neputand fi atinsa.
A mai fost o eroare similara in iulie 2001, atunci cand doi sateliti de comunicatie (Artemis si BSat 2a) au fost lasati intr-o orbita intermediara.
In decembrie 2002 am avut o deviere de la traiectorie, din cauza unuia din boostere, satelitii de comunicatie incarcati la bord (Hotbird 7 si Stentor) reintrand la scurta vreme in atmosfera si prabusindu-se in ocean.
Dupa aceasta serie de incidente din primii ani de operare, Ariane 5 a devenit insa, gratie eforturilor depuse de ingineri, una dintre cele mai fiabile rachete de pe piata.
Seria sa extraordinara a mai fost umbrita doar de un incident de la inceputul anului acesta, cand schimbarea scenariului clasic de zbor a cauzat o deviere de la traiectoria nominala, din fericire fara consecinte majore pentru pasageri. Ariane 5 a recuperat insa destul de bine, bifand ulterior inca trei zboruri reusite.
 
Costul sau relativ ridicat in comparatie cu competitia a fost intotdeauna compensat de deschiderea pentru piata internationala (client din toata lumea fiind deserviti fara restrictii), fiabilitate si de predictibilitate (un element important in special din perspectiva comerciala, unde operatorii de sateliti telecom trebuie sa planifice lucrurile cu ani de zile inainte).
Din acest motiv Ariane 5, cu toate versiunile sale constructive (5G, 5G+, 5GS, 5ES sau ECA) a devenit un etalon, dominand autoritar piata telecom, pana de curand.
Profilul cel mai obisnuit de zbor, GTO, a fost deservit in majoritate de versiunea ECA (62 de zboruri), a carei record de greutate neta transportata a ajuns la 9969 kg (din iunie 2017 cu  ViaSat 2 si Eutelsat 172B la bord). Din cei 207 sateliti transportati, 170 au zburat in GTO (153 fiind sateliti telecom).
ECA este de altfel singura racheta din lume capabila sa lanseze doi sateliti geostationari de clasa mare in acelasi timp.

 
Pe langa segmentul commercial, dintre misiunile relevante lansate de Ariane 5, trebuie mentionate telescoapele XMM-Newton, Herschel sau Planck, masiva platforma de observare a Pamantului Envisat (pana astazi un record de greutate pentru Ariane 5 cu cele 8.1 tone ale sale), Rosetta si robotul Philae care au scris istorie ajungand pentru prima data pe nucleul unei comete, misiunile de deservire ale ISS cu ajutorul cargourilor automate ATV sau cele pentru constructia sistemului de navigatie european Galileo.

Lucrurile nu se opresc insa aici, zborul VA245, al 101-lea pentru Ariane 5, va fi altul notabil: in noaptea de vineri spre sambata (20 octombrie) se deschide prima fereastra de zbor pentru misiunea BepiColombo, acolo unde Ariane 5 are rolul major de a ridica de la sol cei doi sateliti (unul european, celalalt japonez) - practic inceputul unei calatorii de peste 6.5 ani pana la prima planeta de la Soare. O expeditie istorica a umanitatii ce va continua eforturile depuse de colegii americani cu misiunea lor similara Messenger (2011-2015). Toata comunitatea stiintifica va fi in aceasta noapte cu ochii pe baza spatiala din Guiana Franceza, sperand ca Ariane 5 se va achita inca o data cu brio de o misiune atat de importanta.

 
Nu trebuie pierdut din vedere nici zborul dedicat telescopului spatial JWST, deocamdata asteptand confirmarea datei finale, la fel un eveniment de prima mana, unde racheta europeana este asteptata sa confirme asteptarile de fiabilitate, fiindu-i incredintata cea mai sofisticata, mai scumpa si mai asteptata misiune astronomica a omenirii de pana acum. La acest nivel, orice eroare devine inacceptabila.

Un alt eveniment important, probabil ultimul de aceasta anvergura, insa nu mai devreme de 2021-2022, lansarea misiunii JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer).

Pe langa aceastea, alte aproximativ 20 de zboruri comerciale vor imbunatati palmaresul rachetei europene in urmatorii ani, care apropo de acest lucru, nu se anunta a fi foarte multi.

Industria europeana a lansatoarelor, sub presiunea din ce in ce mai mare resimtita dispre SpaceX a luat recent decizia de a trece mai repede la Ariane 6. Daca dezvoltarea noii rachete va decurge cum trebuie, cariera lui Ariane 5 se va incheia deci undeva in jurul anului 2021, dupa 25 de ani de activitate.
Pana atunci sa ne bucuram insa de lansarea lui BepiColombo din aceasta seara, un eveniment transmis in direct si pe pagina Space Alliance Live Event.
www.spacealliance.ro/live

Credit ESA / Arianespace / CNES / Wikipedia