Continuam seria articolelor dedicate asteroizilor, cu partea a patra. De aceasta data, ne vom muta atentia la un alt asteroid care a captat interesul oamenilor de stiinta: este vorba despre Didymos, sau mai bine spus sistemul binar Didymos-Dimorphos, pentru ca asteroidul principal al acestui sistem, este insotit in orbita sa heliocentrica, de un al doilea asteroid mai mic, practic o luna a sa. Orbita il poarta constant in apropierea planetelor Pamant si Marte; in 1989 s-a apropiat la 0.054 AU de Marte, iar in 2003 la 0.048 AU de Pamant. Ultima apropiere de planeta noastra a fost pe 4 octombrie 2022, la 0.071, ocazie exploatata din plin de misiunea DART, care s-a ciocnit de Dimorphos, cu doar o saptamana inainte, pe 26 septembrie 2022 – despre aceasta insa, intr-un alt articol.
...
[Read more]
Continuam seria articolelor dedicate asteroizilor, cu partea a patra. De aceasta data, ne vom muta atentia la un alt asteroid care a captat interesul oamenilor de stiinta: este vorba despre Didymos, sau mai bine spus sistemul binar Didymos-Dimorphos, pentru ca asteroidul principal al acestui sistem, este insotit in orbita sa heliocentrica, de un al doilea asteroid mai mic, practic o luna a sa. Pentru inceput o scurta istorie. Didymos a fost descoperit in anul 1996, cu ajutorul unui telescop din complexul de observatie Kitt Peak National Observatory din Arizona, ce functioneaza la un pic mai mult de 2000 m altitudine. A primit numarul de catalog 65803 in nomenclatorul NEO al NASA. Insa masuratorile Doppler efectuate de statia DSN Goldstone, inregistrau un ecou constant; 7 ani mai tarziu, ...
[Read more]
Continuam seria noastra de articole despre asteroizi, cu partea a treia. Revenind la Ramses, probabilitatea sa de a-si atinge obiectivul, nu este la fel de mare ca si in cazul lui OSIRIS. Asta chiar daca, pentru a face lucrurile sa evolueze mai rapid, multe din tehnologii vor fi reutilizate. Dar chiar si asa, si daca nu va fi gata in timp util si isi va rata tinta, ESA ii va gasi o alta destinatie, o a doua tinta de rezerva urmand sa fie aleasa in acest caz. La momentul acesta se vehiculeaza numele asteroidului 2011 CG2. Ramses va folosi scenariul Hera (un satelit principal si doi secundari), o misiune, care, in pofida timpului scurt de dezvoltare, a unui buget foarte strans, cu contractori din toata Europa si a unei perioa...
[Read more]
Continuam seria noastra de articole despre asteroizi, cu partea a doua, dedicata misiunii Osiris-Apex. Spuneam in prima parte ca, la doar o cateva zile distanta de trecerea asteroidului Apophis pe langa Pamant, misiunea Osiris-Apex, o extensie de cel putin 18 luni a vechii misiuni NASA, Osiris-REx, va incerca o interceptie, initial de la o distanta de 4000 km, urmand sa se apropie progresiv de suprafata asteroidului. OSIRIS_REx, de tipul ’sample return mission’, fusese lansata pe 8 septembrie 2016 de o racheta Atlas V de la Cape Canaveral si isi interceptase tinta, asteroidul Bennu (numar de catalog 101955) pe 3 decembrie 2018. Timp de 2 ani, misiunea ’Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification, and Security’ a navigat in tandem cu acesta, observandu-l indeaproape, inainte d...
[Read more]
Agentia Spatiala Europeana ESA, a anuntat in urma cu cateva zile la Milano, in timpul congresului international IAC, International Astronautical Congress, atribuirea unui contract de 63 de milioane de euro companiei OHB Italia, pentru faza 1 a viitoarei misiuni spatiale Ramses. Este in primul rand un semnal strategic transmis, dar trebuie spus ca aprobarea finala si finantarea misiunii vor trebui sa treaca prin votul consiliului de ministrii ai ESA din noiembrie anul viitor. Deblocarea acestei prime transe reprezinta totusi trecerea de la etapa de idee la constructia propriu zisa a misiunii, in ceea ce se anunta una dintre cele mai rapide proiecte derulate de agentie, pentru ca Ramses sau Rapid Apophis Mission for Space Safety trebuie sa fie gata in prima parte a anului 2028, pentru a-si p...
[Read more]
Pe 16 martie ESA si NASA au semnat la Paris un acord de colaborare pentru proiectul robotului martian european, Rosalind Franklin. Acordul marcheaza revenirea SUA in proiectul ExoMars dupa ani de zile de ambiguitate europeana. NASA si ESA au fost parteneri la inceput, insa decizia europeana de a coopta si Agentia Spatiala Rusa Roskosmos, i-a fortat pe americani sa se retraga. Explicatia din partea administratorului NASA Charles Bolden, a fost una diplomatica – bugetul nu permitea sustinerea in paralel a mai multor proiecte similare (la momentul respectiv NASA avea intr-adevar ca prioritate misiunea Perseverance ce trebuia sa continue explorarea lui Curiosity), insa in culise se stia foarte bine ca aducerea rusilor in aceasta colaborare, expunea cat...
[Read more]
Scriam in ianuarie 2023 despre inaugurarea oficiala a primului centru de lansari de pe teritoriul Europei, Esrange Spaceport, dedicat lansatoarelor de clasa mica si orbitelor polare, o nisa care va acoperi cele mai multe misiuni spatiale finantate de Comisia Europeana sub umbrela programelor de observare a Pamantului. El ar trebui sa completeze clasicele lansari Arianespace din Guiana Franceza - cel mai indepartat teritoriu al UE - de fapt un district francez din America de Sud. Favorabil din punct de vedere al apropierii de Ecuator si al conditiilor climatice, el presupune totusi o logistica foarte complicata, cu componente transferate individual din Europa si asamblate la fata locului, adica niste costuri de operare ridicate, care nu mai sunt realiste in epoca New Space. Pe ...
[Read more]
30 de sateliti ai programului european de navigatie Galileo, au fost plasati pe orbita pana in acest moment, dupa ce, astazi 28 aprilie, o racheta Falcon 9 a lansat cu succes, de la hangarul 39A al bazei spatiale Cape Canaveral, duoul FM25 si FM 27, in ceea ce a fost zborul L12 al constelatiei. Vorbim de altfel despre o premiera: EUSPA, agentia europeana care administreaza programul, realizase ultima lansare in decembrie 2021; intre timp racheta Ariane 5 (cu ajutorul careia se trimiteau pe orbita perechi de cate 4 sateliti Galileo), dar si Soyuz ST (care realiza lansarile duble), au iesit din flota Arianespace, Europa ramanand fara prea multe alternative in acest domeniu. Ironic, pentru a putea continua acest program strategic, pana la debutul lui Ariane 6, EUSPA a trebuit sa se orienteze...
[Read more]
12 aprilie a adus, cu 2 saptamani intarziere fata de data programata initial, din cauza unor probleme tehnice, ultimul zbor al unei rachete din familia Delta 4. A fost vorba despre versiunea Heavy, care a avut la bord cel mai nou satelit al agentiei de spionaj americane NRO. NRO, cu un buget de aproximativ 10 miliarde de dolari pe an, este una din cele 17 agentii de securitate ale SUA, al caror buget insumat se situeaza in jurul sumei de 100 de miliarde de dolari anual (practic de 6 ori bugetul mediu NASA). NROL 70 sau USA 353, este satelitul cu numarul 12 al familiei Orion, un satelit geostationar de tip SIGINT, destinat monitorizarii comunicatiilor ruse si chineze. Gratie profilului sau, NRO colaboreaza strans cu CIA, NSA, NGA (National Geospatial-Intelligence Agency), DIA (Defense Intel...
[Read more]
La momentul proiectarii versiunii Block 5 a treptei intai a lui Falcon 9, cea care trebuia sa fie varianta matura tehnologic ce urma sa transforme racheta americana intr-un vehicul cu adevarat reutilizabil, viabil din punct de vedere economic, inginerii SpaceX isi propusesera un maxim de 10 zboruri. Cu reparatii extinse si inlocuirea anumitor componente critice, acest numar ar fi putut teoretic sa creasca usor. Prima treapta in aceasta configuratie a fost B1046, care si-a facut debutul in mai 2018 la lansarea satelitului de telecomunicatii Bangabandhu 1 pentru Bangladesh. In final, aceasta treapta nu a reusit decat 3 zboruri, ultimul in decembrie 2018. Departe de cele 10 zboruri dorite de SpaceX. Insa de atunci, compania a evoluat mult, devenind furnizorul numarul unu de servicii de lansar...
[Read more]
Intr-o schimbare de paradigma care s-ar vrea radicala, guvernul de la Paris a anuntat prin vocea Agentiei Spatiale Franceze, CNES, ca va sprijini financiar mai multe companii mici, pentru dezvoltarea de noi rachete, care ar trebui sa pastreze Franta, ca pana acum, in prima linie a industriei spatiale europene. Schimbarea vine pe fondul sustinerii financiare pe care alte tari (Germania sau Spania sunt doar doua exemple in acest sens) o exercita deja de cativa ani in domeniul New Space, iar primele rezultate sunt foarte aproape sa apara, germanii de la Rocket Factory si Isar Aerospace anuntand zboruri de test cu rachetele lor, pana cel mai tarziu la sfarsitul anului. Traditional, lantul industrial francez, includea doar companiile mari, ca furnizori in cadrul proiectului european Arianes...
[Read more]
Marti 7 martie, baza spatiala Tanegashima, a fost din nou in centrul atentiei. Pe rampa s-a aflat cea mai noua racheta dezvoltata de consortiul industrial japonez coordonat de Mitsubishi Heavy Industries, H3. Ea venea dupa amanari consecutive din cauza unor probleme tehnice, insa ieri a reusit sa treaca toate testele si a pornit in sfarsit de pe rampa. Conform informatiilor oficiale, prima treapta s-a achitat cu succes, a urmat o separare corecta intre cele doua trepte, insa, 5 minute in zbor, treapta a doua nu a mai pornit, lasand ansamblul in virtutea inertiei. Motoarele, in pofida faptului ca sunt restartabile, nu au mai raspuns la comenzi, astfel ca, dupa ce a atins apogeul de 630 km, racheta a inceput sa piarda din viteza si sa coboare rapid. ...
[Read more]
Un an si jumatate a durat pana cand ABL Space Systems a fost gata de primul sau test orbital. Ar fi putut fi mai scurt (data initiala de lansare a misiunii Demo-1 fusese 14 noiembrie 2022), insa o serie de probleme tehnice au amanat succesiv zborul, pana pe 11 ianuarie 2023. Cu ceva intarziere, insa nu vom lasa necomentat acest eveniment, pentru ca el este important in contextul a ceea ce, generic se numeste, New Space. Revenind, misiunea Demo-1 a zburat de pe rampa LP-3C a complexului Pacific Spaceport din Kodiak, Alaska. Zborul inaugural ar fi trebuit sa fie de la complexul LC-576E din Vandenberg, dar intre timp planurile s-au schimbat. Racheta RS 1 a celor de la ABL, a avut la bord doi sateliti experimentali pentru compania VariSat LLC. Impreuna ei c...
[Read more]
Putin peste 5 luni si jumatate a orbitat Pamantul micul satelit moldovenesc Tumnanosat. Transportat in spatiu la bordul cargoului spatial Dragon CRS 25 al celor de la SpaceX in zborul din 15 iulie, el a fost ulterior (12 august) lansat de pe Statia Spatiala Internationala ISS, cu ajutorul bratului robotic japonez al modulului Kibo. Orbita joasa dictata de altitudinea statiei, dar si lipsa unui sistem propriu de propulsie care sa il ajute sa faca alte ajustari ale traiectoriei, au limitat semnificativ durata de viata a misiunii. Astfel, Tumnanosat, indicativ NORAD 53464, a reintrat in atmosfera pe 1 februarie 2023. Nu avem nici un fel de informatii comunicate oficial dupa lansare – au mai fost doar scurte receptii ale transponderului, realizate de radioamatori, dar nu date tehnice cole...
[Read more]
SSLV (Small Satellite Launch Vehicle) este o racheta pozitionata sub bine-cunoscuta veterana PSLV (Polar Satellite Launch Vehicle), pe care India o foloseste cu succes din 1993 si care a dus practic greul programului spatial al tarii, bifand nu mai putin de 56 de zboruri, cu misiuni dintre cele mai complexe (lansari spre Marte, Luna, sateliti stiintifici, de navigatie, EO etc); de doua ori chiar recordmena in materie de numar de sateliti lansati simultan, PSLV este una dintre cele mai fiabile rachete la nivel mondial. Si gratie pretului scazut de zbor, dar si disponibilitatii de colaborare internationala manifestata de Agentia Spatiala Indiana ISRO, o preferata a pasagerilor de diferite nationalitati. Revenind la subiectul articolului, avand o lungime de 34 m, un diametru mediu d...
[Read more]
Dupa cum cititorii nostri stiu deja, site-ul SpaceAlliance, in cei aproape 15 ani de existenta, nu s-a rezumat la a relata stiri din spatiu ce se petreceau la nivel international, ci, ori de cate ori a fost cazul, am prezentat si evenimente autohtone, in speranta unei mai bune informari a publicului. Cu atat mai mult cu cat entitatile de profil, cum bine putem intui toti, ca orice institutie a statului roman, nu au excelat niciodata in transparenta, ci dimpotriva. Romania s-a tot straduit de peste 20 de ani sa bifeze ceva concret in acest domeniu, insa din pacate, cum am spus de fiecare data, in pofida sumelor consistente investite, linia de dezvoltare nu a fost cea mai fericita. In final, nici o surpriza: s-a dovedit ca rezultatele au ramas modeste, iar...
[Read more]
Un alt incident la care vom face referire, in aceasta a doua parte a articolului nostru, este cel legat tot de un satelit rusesc, Kosmos 2499. Initial catalogat ca ramasita a zborului din 23 mai 2014 in care fusesera lansate 3 platforme Rodnik-S (Kosmos 2496, 2497 si 2498), obiectul 2014-028E a fost reclasificat mai tarziu ca un satelit activ, dupa ce Norad a realizat ca efectueaza diferite manevre in spatiu. De atunci el a devenit de maxima importanta pentru spionajul american care l-a urmarit indeaproape. Timp de trei ani, pana in 2017, Kosmos 2499 a fost, cum spuneam, foarte activ pe orbita Pamantului. El a zburat in tandem cu o treapta superioara Breeze M care fusese deorbitata in spatiu, realizand manevre de apropiere si departare, c...
[Read more]
Nu este o noutate ca pe masura ce numarul de sateliti lansati creste vertiginos, orbita joasa a Pamantului devine tot mai incarcata. Statistic, probabilitatea de a se inregistra probleme, este tot mai mare. Era New Space, a facut orbita joasa, locul de joaca al multori actori spatiali la inceput de drum, fara prea mare experienta in operarea unor platforme spatiale. Este noul El Dorado, unde investitori de toate felurile, atrasi fie de prestigiul de a activa in acest domeniu, fie de curiozitate, fie strict de unul din cele mai bune randamente din industrie si de castiguri fabuloase pe termen lung, aleg sa isi aduca banii castigati anterior in IT, finante sau alte activitati economice. Norocul, daca putem spune asa, este ca deocamdata costurile de lansare...
[Read more]
Spuneam in urma cu ceva timp despre intentiile companiei lui Peter Beck de a se extinde, cu al doilea centru de lansare, de aceasta data de pe teritoriu american, dupa ce, pana acum, operase zborurile sale exclusiv din emisfera sudica, din Noua Zeelanda. Dupa cum stim, Launch Complex 1 se numeste complexul de unde compania si-a inceput aventura spatiala, si de unde a realizat 32 de zboruri pana in prezent. El a fost la randul lui extins si cuprinde azi 2 rampe, 1A si 1B. In Virginia, la ceea ce Beck a numit Launch Complex 2 compania Rocket Lab incepuse lucrari de constructie a noii infrastructuri. Este vorba despre un nou complex, langa vechiul complex 0A al Mid-Atlantic Regional Spaceport, parte din Wallops Flight Facility. Orbital Science Corporation (astazi parte din Northrop Grumman) o...
[Read more]
F46, asa cum spune si numele, misiunea cu numarul 46 a familiei de lansatoare grele japoneze H2A, a fost lansata pe 26 ianuarie de la baza spatiala Tanegashima din sudul tarii. La bordul ei, cel mai nou satelit de spionaj al tarii, IGS Radar 7, parte a sistemului IGS coordonat de Cabinet Satellite Intelligence Center aflat sub directa jurisdictie a guvernului de la Tokio. Information Gathering Satellites este un sistem de observatie initiat de Japonia in 1998, la scurt timp dupa ce o racheta de test nord-coreeana s-a prabusit pe teritoriul sau. Dupa cel de al doilea razboi mondial, Japonia a avut o politica profund pacifista, insa acel prim test nord-coreean a schimbat lucrurile. Pe 30 august 1998 o racheta intercontinentala Taepodong-1 a zburat int...
[Read more]
Asa dupa cum anuntam in prima parte a articolului nostru, primul centru de lansari al UE pe teritoriu european a fost inaugurat vineri 13 ianuarie in prezenta regelui Suediei, al primului ministru al tarii si al unei delegatii de inalti functionari UE, condusa de presedinta Comisiei Europe, Ursula von der Leyen. Centrul Spaceport Esrange va functiona in cadrul complexului spatial Kiruna, operat de compania SSC (Swedish Space Corporation). Ca sa pastram o nota de umor, ce a fost usor a fost bifat: avem in Europa infrastructura completa a un centru de lansari spatiale, insa nu avem nici o racheta pe care sa o folosim. Iar orizontul, in cel mai bun caz, nu este mai aproape de sfarsitul anului. Totusi, deocamdata, nici concurenta britanica nu este int...
[Read more]
Prima lansare de pe teritoriul Marii Britanii, s-a incheiat nefericit ieri seara, 9 ianuarie. Cei 9 pasageri din Marea Britanie, SUA, Oman si Polonia au fost pierduti dupa ce racheta LauncherOne a ratat injectia orbitala. Sa vedem insa cum au decurs lucrurile. La ora 22:02 GMT, de pe aeroportul Newquay din apropierea noului centru spatial Spaceport Cornwall Boeingul 747 Cosmic Girl decola, avand atasata sub aripi, racheta LauncherOne. Avionul trebuia sa se ridice la plafon si apoi sa se invarta in cerc, in zona inchisa traficului aerian, pana cand conditiile de lansare, destul de stricte de altfel, erau indeplinite. La 23:11, la o altitudine de peste 10.000 de metri, avionul s-a aliniat corespunzator si racheta s-a separat cu succes, incepandu-si ...
[Read more]
Aminteam in prima parte a articolului nostru despre componenta strategica a aplicatiilor spatiale pentru guvernul britanic. Londra vede capacitatea de a lansa de pe teritoriul national sau posibilitatea de a avea o megaconstelatie pentru transmisii de date si navigatie, ca pe o chestiune de maxima importanta in actualul context geopolitic. Independenta, chiar si fata de partenerii traditionali (cum este SUA), da Marii Britanii posibilitatea de a-si desfasura propria politica si de a-si apara interesele pe scena internationala. Cum spuneam, in aceasta seara, la Spaceport Cornwall este asteptata prima lansare orbitala de pe teritoriul britanic. In prim plan, Virgin Orbit, cu a lor LauncherOne, in misiunea cu numarul 6. De la debutul ei mai putin inspirat in mai 2020, LauncherOne a mai avut ...
[Read more]
Discutam in urma cu cateva zile despre inaugurarea iminenta a Esrange Spaceport, primul centru de lansare al EU. Aminteam atunci de competitia ce se accentuase dupa Brexit, intre Marea Britanie si Uniunea Europeana, cu accente in tehnologia de varf cum este si industria spatiala. Asta desi Marea Britanie a continuat sa participle in programe spatiale europene ca membru contributor al ESA si dupa 2020 cand s-a despartit de Europa (fiind al patrulea mare contributor dupa Franta, Germania si Italia, cu aproximativ 9% din bugetul agentiei pe anul trecut). Dupa crearea propriei sale agentii spatiale, guvernul britanic a investit constant pentru asigurarea independentei industriei sale - ne amintim aici doar de sprijinul acordat operatorului OneWeb pentru a construi o megaconstelatie similara St...
[Read more]
2022,s-a incheiat, asa cum era previzibil, ca cel mai bun an din istorie in privinta numarului de lansari spatiale. Recordul stabilit anul trecut, a cazut si inca intr-o maniera clara: o crestere cu 27% a numarului de zboruri, de la 146 in 2021, la 186 in 2022. Diferenta de 40 de zboruri nu este intamplatoare, ci ea are cateva cauze obiective: omenirea a iesit usor-usor din pandemie, fluxurile industriale s-au reluat, revolutia 5G si situatia geo-politica, cu un conflict deschis la portile Europei, nu au facut decat sa impulsioneze lucrurile. Ne vom uita pentru inceput la numere si abia apoi vom intra intr-o analiza mai amanuntita a acestei statistici. In primul rand vedem ca, dupa un 2021 in care pierduse pozitia de leader, SUA au revenit si s-au instalat comfortabil pe primul loc. 8...
[Read more]
La nivelul comisiei europene, intr-un context international in schimbare accelerata si cu tot mai multe provocari, se discuta de multi ani, despre independenta batranului continent. Una din directiile considerate strategica, este cea tehnica: Europa trebuie sa ramana independenta din punct de vedere tehnologic pentru a putea fi competitiva economic si pentru a putea face fata pe pietele externe. Componenta spatiala se regaseste pe lista scurta, insa specialistii din domeniu avertizeaza de ani buni ca valul New Space care a pornit in SUA este departe de a avea aceeasi amploare in UE. In ultima perioada s-a incercat stimularea sectorului privat printr-o serie de proiecte de cercetare finantate din fonduri UE – fie sub umbrela mai larga a Horizon 2020, fie prin programe dedicate. Amintim aic...
[Read more]
Continuam articolul nostru despre cei doi sateliti de spionaj ce vor intra in serviciul Poloniei in 2027. Cum spuneam, ei sunt achizitionati din Franta, de la grupul Airbus, au costat 1 miliard de dolari si sunt sateliti foarte performanti, functionand in spectrul optic. In aceasta a treia parte ne vom uita la caracteristicile tehnice ale platformei pe care sunt construiti Pleiades Neo si vom incerca sa intelegem implicatiile geo-politice din spatele acestei decizii. Spre deosebire de generatia anterioara HR, care foloseau platforma AstroSat 1000, Pleiades Neo sau VHR (very high resolution) cum mai sunt numiti, sunt construiti pe platforma S950. Greutatea a scazut usor, de la 970 la aproximativ 900 kg, insa marele avantaj este ca satelitii au devenit ma...
[Read more]