4 august, data prevazuta pentru lansarea misiunii sud-coreene KPLO/Danuri a fost in cele din urma respectata de cei de la SpaceX. Nu au fost probleme, conditiile meteo au fost favorabile, astfel ca la 23:08 GMT, racheta Falcon 9 pleca de pe rampa de lansare a complexului 40 din Cape Canaveral.

Pentru compania lui Elon Musk, era zborul cu numarul 34 pe anul in curs, a treia misiune sud-coreeana deservita si o premiera prin lansarea intr-un zbor dedicat, a unei misiuni lunare.

KPLO (Korea Pathfinder Lunar Orbiter) sau in coreeana Danuri, in traducere libera ‘bucuria de a explora Luna’, este prima misiune lunara a KARI (Agentia Spatiala Sud Coreeana) si face parte dintr-un program ambitios de explorare interplanetara.

Dezvoltarea KPLO a costat KARI 180 de milioane de dolari. Satelitul cantareste 678 kg si masoara 2.14 m x 1.82 m x 2.29 m (in configuratia stransa, de lansare) si respectiv 3.18 m x 6.3 m x 2.67 m (in configuratia desfasurata, cu panourile solare desfacute).

Prima treapta a rachetei Falcon 9, cu indicativul B1052, s-a aflat la a sasea sa misiune. Ea a fost recuperata cu succes dupa 9 minute, pe barja ‘Just Read the Instructions’. 

A fost nevoie de doua activari ale treptei a doua a lui Falcon 9 (prima lunga de aproximativ 6 minute, a doua mai scurta, doar un minut) si de un zbor ce a durat 40 de minute, pentru plasarea satelitului intr-o orbita balistica de transfer lunar; o traiectorie ce mai fusese folosita de NASA in trecut – spre exemplu pentru Grail si ultima data impreuna cu Rocket Lab in iunie, pentru trimiterea misiunii CAPSTONE catre Luna.

Ca si in cazul acestuia, transferul lunar nu va fi direct, ci va dura 4 luni (ajungerea la destinatie este prevazuta pentru 16 decembrie), insa presupune un transfer foarte eficient din punct de vedere energetic.

Manevre succesive cu ajutorul propulsiei de la bord vor scoate satelitul din sfera de influenta a Pamantului, vor corecta viteza si unghiul de injectie orbitala (de altfel prima manevra a si avut loc azi noapte la 01:00 GMT), si il vor indrepta pe o traiectorie balistica, catre punctul Lagrange L1 la circa 1.56 milioane de km de Pamant, in directia Soarelui; de acolo, din punctul de echilibru, se va intoarce, va depasi Pamantul folosind gravitatia asistata a acestuia, va urma manevra de captura lunara, apoi o serie de manevre mai mici care vor inscrie satelitul in orbita stabila in jurul satelitului natural al Pamantului si ii vor scadea altitudinea orbitala. Desi initial trebuia sa foloseasca o traiectorie circulara, cu altitudinea undeva la 100 km, KARI a schimbat scenariul, anuntand o traiectorie eliptica 100 km x 300 km; chiar daca acest lucru inseamna mai putin timp petrecut aproape de suprafata lunara, KARI este increzatoare ca observatiile stiintifice pot fi desfasurate in conditii optime. Este o atitudine conservatoare, insa ne putem astepta ca cel putin pe partea finala a misiunii sa fie asumate mai multe riscuri si sa se revina la traiectoria circulara initiala.

KPLO este deservit de antena Korea Deep Space Antenna, de 35 m diametru, construita de KARI in Yeoju, insa si de reteaua DSN a NASA - Goldstone si Canberra au fost deja foarte active in ultimele trei zile.

Misiunea stiintifica este asteptata sa inceapa efectiv in luna februarie si sa dureze cel putin un an; factorul decisiv va fi, cum era de asteptat, nivelul de combustibil de la bord – daca acesta se va pastra in limite bune, misiunea va putea fi extinsa chiar dincolo de 2024. Sase experimente principale sunt anuntate de coreeni, le vom detalia intr-un articol separat, insa le vom aminti aici:

- Lunar Terrain Imager (LUTI)

- Wide-Angle Polarimetric Camera (PolCam)

- KPLO Magnetometer (KMAG)

- KPLO Gamma Ray Spectrometer (KGRS)

- Disruption Tolerant Network experiment payload (DTNPL)

- NASA's ShadowCam

Vom continua.