Vorbim de altfel despre o premiera: EUSPA, agentia europeana care administreaza programul, realizase ultima lansare in decembrie 2021; intre timp racheta Ariane 5 (cu ajutorul careia se trimiteau pe orbita perechi de cate 4 sateliti Galileo), dar si Soyuz ST (care realiza lansarile duble), au iesit din flota Arianespace, Europa ramanand fara prea multe alternative in acest domeniu.

Ironic, pentru a putea continua acest program strategic, pana la debutul lui Ariane 6, EUSPA a trebuit sa se orienteze si sa contracteze doua zboruri comerciale cu cei de la SpaceX, fiecare pentru aproximativ 90 de milioane de dolari. Alti doi sateliti, FM26 si FM28, urmeaza sa fie lansati anul acesta, tot de la Cape Canaveral.

Ca sa ne facem o idee despre situatia reala, este ca si cum, sateliti militari GPS, strict secreti din punct de vedere tehnic, ar fi lansati din afara Statelor Unite.

Revenind la zbor, trebuie sa spunem ca SpaceX s-a achitat cu brio de sarcina, injectand cei doi sateliti extrem de exact in orbita dorita: una MEO cu altitudinea de 23200 km. Din asa numitul ’Holding Point’, in urmatoarele 4 saptamani, ei vor fi manevrati cu ajutorul propulsiei de la bord, pana la atingerea punctului final ’Drift Stop and Fine Positioning’, adica atingerea nodului orbital dorit, din care vor incepe sa emita mesajele de navigatie.

Din cauza acestui profil de zbor, Falcon 9 a trebuit sa isi foloseasca intreaga capacitate de transport; tradus direct, treapta intai nu a mai putut fi recuperat. Este pentru prima data, din noiembrie 2022, adica in urma cu 146 de zboruri, cand SpaceX trebuie sa renunte la o treapta intai.

Cea de astazi a purtat indicativul B1060 si ajunsese ca si B1062, despre care am scris recent, la un numar record de 20 de reutilizari.

Nou record de reutilizare pentru Falcon 9. Treapta intai cu indicativul B1062, bifeaza zborul cu numarul 20

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20240415001051

Mai mult, treapta a doua a trebuit sa manevreze de doua ori pentru ca nu doar ca a adus satelitii la altitudinea dorita, dar a trebuit si sa circularizeze orbita. Din pacate, acest lucru inseamna si ca, rezerva de combustibil este minima si ca treapta a doua va ramane in spatiu, la o altitudine care nu ii va permite deorbitarea – adica un nou deseu spatial.

Satelitii Galileo FOC (Full Operational Capability) sunt construiti de compania OHB Bremen – o productie de masa, gratie careia a rezultat un pret foarte competitiv: aproximativ 34 de milioane de euro pe unitate.

 

 

Arhiva de articole despre sistemul Galileo

Doi noi sateliti pentru constelatia Galileo

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151224063125

 

Constelatia Glonass primeste un nou satelit

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160207232206

Ultimul satelit GPS 2

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160207034358

Sistemul de navigatie chinez Beidou inainteaza in ritm accelerat

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160205150942

Sistemul european de navigatie prin satelit Galileo primeste intariri pentru a recupera distanta fata de concurenta

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160229132145

Sistemul european de navigatie Galileo isi continua dezvoltarea in ritm alert

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160524115607

Irina, primul satelit cu nume romanesc

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171207124231