Pe 16 martie ESA si NASA au semnat la Paris un acord de colaborare pentru proiectul robotului martian european, Rosalind Franklin.

Acordul marcheaza revenirea SUA in proiectul ExoMars dupa ani de zile de ambiguitate europeana. NASA si ESA au fost parteneri la inceput, insa decizia europeana de a coopta si Agentia Spatiala Rusa Roskosmos, i-a fortat pe americani sa se retraga. 

Explicatia din partea administratorului NASA Charles Bolden, a fost una diplomatica – bugetul nu permitea sustinerea in paralel a mai multor proiecte similare (la momentul respectiv NASA avea intr-adevar ca prioritate misiunea Perseverance ce trebuia sa continue explorarea lui Curiosity), insa in culise se stia foarte bine ca aducerea rusilor in aceasta colaborare, expunea catre acestia tehnologii de ultima generatie. Daca in alte domenii de explorare planetara Roskosmos a obtinut rezultate notabile, in privinta lui Marte, recordul este unul absolut negativ, nereusind pana acum sa amartizeze nici un modul.

Drept urmare, ExoMars a fost impartit in etape: prima etapa a misiunii includea un satelit clasic (TGO sau Trace Gas Orbiter) care orbita planeta si un prim robot stationar (Entry Demonstrator Module redenumit Schiaparelli) care urma sa fie plasat la suprafata; etapa a doua includea lansarea in 2018, a unui robot mobil construit in parteneriat de ESA si Roskosmos.

TGO a fost lansat cu succes  pe 14 martie 2016, din Baikonur, la bordul unei rachete Proton-M/Breeze-M. Misiunea nu era pe deplin pregatita, insa a fost lansata pentru a prinde fereastra de oportunitate. Pentru ingineri a fost o problema in plus, pentru ca au trebuit sa lanseze o platforma care nu fusese terminata si deci sa instaleze o versiune imbunatatita de SW, care rezolva limitarile initiale, direct pe satelitul care era in drum spre Marte.

In octombrie 2016 TGO ajungea la destinatie si reusea sa se inscrie cu bine intr-o orbita stabila in jurul planetei rosii. Micul rover Schiaparelli s-a desprins de sonda principala, a traversat atmosfera, insa a fost pierdut la sol, impactul fiind unul prea dur.

Ulterior, americanii, care aveau la bordul satelitului lor Mars Reconnaissance Orbiter, puternica HiRISE (High Resolution Imaging Science Experiment), o camera special poiectata pentru observatii la sol, au investigat locul impactului, oferind ESA date foarte folositoare. Incidentul a fost explicat printr-un raport oficial – cauzele fiind multiple: limitari ale altimetrului, erori de software, teste insuficiente, sistem de parasute proiectat necorespunzator etc. Ne amintim ca la momentul acela, chiar si romanii de la Arcaspace, care efectuasera cateva teste ale parasutelor in urma unor contracte cu ESA, au fost si ei acuzati.  

Dupa esecul Schiaparelli, chiar daca prima etapa nu fusese validate, ESA a inceput constructia, impreuna cu Roskosmos, a robotului martian. Compania Thales-Alenia Space a fost desemnata contractor principal european pentru Rosalind Franklin, in timp ce Roskosmos a venit cu institutele sale partenere pentru platforma fixa Kazachoc. 

Lucrul intre doua agentii spatiale s-a dovedit dificil de la inceput: fiecare dintre ele avea o anumita filozofie de proiectare si de dezvoltare a sistemelor; contractorii traditionali, la randul lor adaptati si totodata tributari acestei filozofii si nu in ultimul rand, bariera culturala si de limba, sau interferenta politica, au fost factori care au dus la amanarea succesiva a lansarii.

Problemele la sistemul de parasute, intarzieri in dezvoltarea softwareului si schimbului deficitar de informatii tehnice intre parti, au facut ca zborul sa se mute din 2018 in 2020, apoi in 2022. 

Izbucnirea razboiului din Ucraina a dus relatiile diplomatice la minim, iar in martie, ESA, urmand politica oficiala a UE, decidea suspendarea colaborarii cu Roskosmos. Proiectul a fost o vreme suspendat, insa cum o parte din echipament fusese deja construit, consiliul de ministri al agentiei a gasit potrivit sa il finanteze in continuare.

Data de lansare a fost mutata in 2028, pentru a da timp industriei sa recupereze timpul pierdut. Thales-Alenia Space ramane contractorul principal si obtine 522 de milioane de euro in plus pentru a repune misiunea pe fagasul dorit.

Formal, notam deci 10 ani intarziere fata de data de lansare estimata initial.

Intorcandu-ne la subiectul articolului, revenirea NASA in proiect aduce pe langa sprijinul in ceea ce priveste reintrarea in atmosfera martiana, o lansare de la Cape Canaveral (probabil la bordul lui Falcon 9 a celor de la SpaceX), tehnologie nucleara-RHU (radioisotope heating units)-nu reactoare nucleare ci doar generatoare de caldura pentru mentinerea satelitului in conditii termice propice, dar si o participare mai extinsa in zona stiintifica (pana la acest anunt, participarea NASA se rezuma doar la constructia instrumentului Mars Organic Molecule Analyzer, dar este de asteptat o contributie mult mai importanta).

In ceea ce priveste explorarea planetei rosii-inceputa acum 60 de ani cu Mariner 3 si 4, dupa cateva misiuni cu adevarat exceptionale, cum sunt Curiosity, Insight, Perseverance si companionul sau Ingenuity, agentia americana ia o pauza de cativa ani, pentru a-si pregati programul Mars Sample Return, unde partenera va fi din nou ESA.

Arhiva de articole despre ExoMars:

ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 1)

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160317125140

ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 2)

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160325054813

ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 3). ExoMars 2.0. TGO primeste o noua versiune de SW

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160501152802

ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 4). La cateva zile de destinatie

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161013150149

ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 5). Ce s-a intamplat pe Marte? Martorul tacut de pe orbita

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161027002247

ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 6). Ce a mai ramas din Schiaparelli?

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161113064742

In pofida crizei care a lovit si industria spatiala, Perseverance va zbura spre Marte anul acesta. ExoMars Rosalind Franklin rateaza insa lansarea (partea 1)

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200422082724

In pofida crizei care a lovit si industria spatiala, Perseverance va zbura spre Marte anul acesta. ExoMars Rosalind Franklin rateaza insa lansarea (partea 2)

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200509143325