Revenind la Ramses, probabilitatea sa de a-si atinge obiectivul, nu este la fel de mare ca si in cazul lui OSIRIS. Asta chiar daca, pentru a face lucrurile sa evolueze mai rapid, multe din tehnologii vor fi reutilizate. Dar chiar si asa, si daca nu va fi gata in timp util si isi va rata tinta, ESA ii va gasi o alta destinatie, o a doua tinta de rezerva urmand sa fie aleasa in acest caz. La momentul acesta se vehiculeaza numele asteroidului 2011 CG2.

Ramses va folosi scenariul Hera (un satelit principal si doi secundari), o misiune, care, in pofida timpului scurt de dezvoltare, a unui buget foarte strans, cu contractori din toata Europa si a unei perioada complicate (incluziv criza covid care a impus lucrul la distanta), a depasit toate asteptarile, fiind lansata in timp util, in urma cu o luna, pe 7 octombrie. Despre aceasta insa, in detaliu, in articolele viitoare.

 

Ramses va reutiliza platforma Hera si multe din componentele sale, iar alegerea OHB drept contractor principal nu este deci intamplatoare pentru ca firma din Bremen a fost integratorul Hera. De aceasta data vorbim insa despre filiala italiana a companiei germane, din nou, nu intamplator, pentru ca guvernul italian si-a exprimat interesul pentru acest proiect, insa, firesc, avand in vedere politica ESA, lucrurile trebuie sa se desfasoare de pe teritoriul national pentru a putea intoarce o parte din bani inapoi. In paranteza fie spus, aceasta intrare a OHB pe piata italiana va fi interesant de urmarit, pentru ca ea va interfera direct cu lantul industrial local al italienilor, traditional strans conectat la factorul politic de la Roma.

Ce inseamna insa Ramses pentru Europa? Dupa lansarea de luna trecuta a misiunii Hera, o continuare a misiunii americane DART (Double Asteroid Redirection Test), Europa intra activ in domeniul ’Planetary Defense’ (Apararea planetara) alaturi de NASA; este vorba despre tehnologii de caracterizare din timp a potentialelor obiecte periculoase pentru umanitate, dar si solutii de inlaturare (fie prin modificare de traiectorie sau distrugere la distanta).

Programul Space Safety Program isi propune sa observe toate obiectele cu diametrul minim de 30 m si sa devieze orice asteroid cu diametrul de pana la 500 m.

Europa mai are experienta in acest domeniu, dupa succesul misiunii Rosetta, despre care am scris la momentul potrivit pe site.

Philae s-a trezit la viata

https://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150614100109

Pare ca pentru prima data, factorul politic a fost constientizat cu privire la pericolul real pe care il prezinta obiectele NEO. Ani de zile, comunitatea spatiala a tras un semnal de alarma si a militat pentru o actiune internationala, o pregatire din timp pentru neprevazut.

Congrese de profil sau discursurile fostilor astronauti, indiferent de apartenenta lor nationala, subliniau faptul ca resursele centrului NEO din cadrul JPL in Pasadena, pana in urma cu cativa ani, limitat la un buget anual de doar cateva milioane de dolari, sunt insuficiente si ca o actiune la scala globala trebuie avuta in vedere, atat pe partea de observatie cat si pe partea de interventie.

Un astfel de congres a avut loc chiar si la Bucuresti in 2011:

“Planetary Defense Conference” gazduita de Bucuresti

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110511004746

Un an mai tarziu, in 2012, un eveniment neasteptat avea sa dovedeasca, inca o data daca mai era nevoie, de ce avem nevoie de actiuni concrete.  In februarie, cand tot interesul public era indreptat spre asteroidul 2012 DA14 asteptat sa treaca in apropierea planetei noastre, la un minim istoric de 27000 km, 'amenintarea' a venit din cu totul alta parte: un meteorit venit din directia Soarelui, ramas neobservat pana in ultimul moment, cu 18 m diametru, a lovit la 50 km de regiunea Chelyabinsk in Rusia, producand pagube materiale insemnate (zeci de milioane de euro, peste 7000 de cladiri si peste 1400 de persoane afectate).

Satelitul MSG 3 captureaza o imagine spectaculoasa cu meteoritul care a cazut astazi in Rusia

https://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130215061946

Ca o concluzie, nu putem decat spera ca scenariul celebrului film ‘Don’t look up’ nu se va intampla in realitate.

Pe masura ce omenirea depaseste zorii explorarii spatiale, tehnologia va continua sa evolueze si ne va permite, spre deosebire de cum am trait pana acum, sa ne imbunatatim sansele de supravietuire in acest haos care ne inconjoara. 

In definitiv, asteroizii nu sunt doar obiecte periculoase, dar si unele care se pot dovedi foarte valoroase din punct de vedere al resurselor pentru economia secolului viitor, asa numitul ‘asteroid mining’ conform U.S. Commercial Space Launch Competitiveness Act, o lege promovata de presedintele Obama in 2015.

Un document pentru posteritate

https://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151230232400

Vom continua