Continuam seria articolelor dedicate asteroizilor, cu partea a patra. De aceasta data, ne vom muta atentia la un alt asteroid care a captat interesul oamenilor de stiinta: este vorba despre Didymos, sau mai bine spus sistemul binar Didymos-Dimorphos, pentru ca asteroidul principal al acestui sistem, este insotit in orbita sa heliocentrica, de un al doilea asteroid mai mic, practic o luna a sa.
Pentru inceput o scurta istorie.
Didymos a fost descoperit in anul 1996, cu ajutorul unui telescop din complexul de observatie Kitt Peak National Observatory din Arizona, ce functioneaza la un pic mai mult de 2000 m altitudine. A primit numarul de catalog 65803 in nomenclatorul NEO al NASA.
Insa masuratorile Doppler efectuate de statia DSN Goldstone, inregistrau un ecou constant; 7 ani mai tarziu, in 2003, cu ajutorul unor observatii radar suplimentare de la telescopul Arecibo din Puerto Rico, s-au confirmat suspiciunile initiale, si anume ca asteroidul principal este insotit in orbita de un altul de dimensiuni mai mici.
Era vorba deci despre un sistem binar; de fapt cel mai accesibil sistem de acest fel din punct de vedere al traiectoriei (sau mai bine spus al consumului de energie necesar pentru a-l intercepta), pentru orice nava spatiala de pe Pamant.
Joe Montani, astronomul care facuse descoperirea asteroidului, a propus numele de Didymos (in greaca veche ‘geaman’). Obiectul al doilea, initial numit Didymos B, a primit ulterior, cand NASA a anuntat misiunea DART (Asteroid Impact & Deflection Assessment), numele de ‘Dimorphos’, in ideea ca isi va modifica forma dupa impact.
Didymos calatoreste, cum spuneam, intr-o orbita heliocentrica, cu inclinatia de 3.41 de grade fata de ecliptic si perioada orbitala de 768 de zile terestre.
Afeliul este momentan la 2.27 AU, in timp ce perifeliul este la 1.01 AU, insa traiectoria se modifica. Vorbim asadar despre un asteroid de tip Apollo. Astfel, Didymos isi petrece o treime din timp in apropierea centurii de asteroizi, si din aceasta cauza se estimeaza ca sufera cate un impact cu alti asteroizi, la fiecare 73-84 de mii de ani. La durata sa de viata de 8-10 milioane de ani, a avut in trecut, probabil, zeci de astfel de coliziuni cu alte obiecte din centura.
Originea sa este probabil tot acolo, estimandu-se ca Didymos s-a format din materia provenita de la acei asteroizi, undeva cu 12.5 milioane de ani in urma. Luna sa este insa mult mai tanara, nu mai veche de 300.000 de ani, formata probabil din resturi provenite de la Didymos si capturate de gravitatie.
De altfel suprafata lui Didymos este foarte fragmentata, cu bolovani de diferite dimensiuni, fracturati probabil de stresul termic la care au fost supusi si fara o consistenta foarte solida.
Seria de articole dedicate asteroizilor:
Viata printre asteroizi. Apophis. Partea 3
https://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20241111032212
Viata printre asteroizi. Apophis. Partea 2
https://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20241108014414
Viata printre asteroizi. Apophis. Partea 1
https://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20241106051316
Credit NASA/ESA