Formal, aceasta a fost prima lansare orbitala a Germaniei, dupa al doilea razboi mondial, cand, dupa dezvoltarea rachetei V2, timp de 80 de ani, din considerente geo-politice, s-a luat o pauza in constructia unor astfel de capabilitati pe teritoriul national, tara rezumandu-se la participarea in diverse programe internationale sau la cercetarea unor rachete mici, suborbitale.

Lansarea aceasta vine dupa doua amanari succesive, pe 24 si respective 30 martie, dictate de conditiile meteo nefavorabile si care ne amintesc, o data in plus, ca, in cazul unei astfel de baze de lansare din zona arctica, dincolo de avantajele de a te gasi intr-o zona nepopulata mai exista si vulnerabilitatea dictata de conditiile meteo schimbatoare.

Pe 30 martie insa, fereastra de zbor a oferit o sansa buna, astfel ca la 10:30 UTC, Spectrum a putut decola de pe rampa in prima sa misiune, intitulata ‘Going full Spectrum’.

Desigur, inainte au avut loc nenumarate teste individuale sau pe sub-sisteme, insa acum a fost prima ocazie de a verifica functionarea intregului vehicul; tocmai din punctul acesta de vedere, asteptarile nu au fost foarte ridicate.

Ceea ce s-a si dovedit realist in final, pentru ca, la 18 secunde in zbor, Spectrum si-a pierdut controlul si s-a prabusit, din fericire in mare, la mica distanta de rampa, insa fara ca explozia sa produca nici un fel de daune. Astfel ca, un nou zbor poate fi realizat, relativ repede, asa cum au si anuntat de altfel cei de la Isar care au construit in paralel componente pentru alte doua vehicule de test.

Spectrum este o racheta de 28 de metri lungime si un diametru de 2 metri, folosind tehnologii moderne si construita in cea mai mare parte in casa, cu capabilitati proprii. Foloseste o configuratie consacrata de SpaceX, cu doua trepte - 9 motoare dispuse in cerc pentru treapta intai, si un altul, adaptat pentru conditiile din spatiu, cu un ajutaj de reactie marit, pentru treapta a doua.

Toate cele 10 motoare Aquila, functioneaza pe baza de oxigen si propan si duc capabilitatea rachetei la 770 kg in orbita SSO si 1000 kg in orbita polara LEO, plasand-o peste Electronul lui Rocket Lab, aproape de Alpha de la Firefly.

Vom continua.