Dupa lansarea misiunii TUMnanoSat in iulie 2022, Universitatea Tehnica de la Chisinau, recidiveaza, daca putem spune asa, anuntand participarea simultana in alte doua proiecte spatiale. Nu este vorba ca in cazul lui TUMnanoSAT 1, de sateliti proprii, ci de colaborari cu entitati din strainatate, in programe internationale.
Primul satelit, un Cubesat 12 U (2x2x3) este parte din a doua runda de finantare in programul Payload Hosting Initiative (PHI) al Mohammed Bin Rashid Space Centre (MBRSC-centrul spatial al UAE) si United Nations Office for Outer Space Affairs (UNOOSA).
TUM (Technical University of Moldova) si Madari Space Limited din Emiratele Arabe Unite, vor construi fiecare o parte a instrumentatiei viitoarei misiuni PHI-2: TUM va realiza impreuna cu ISS (Institutul de Stiinte Spatiale din Bucuresti, cu care are deja o colaborare de cativa ani) o serie de nanosenzori care vor fi testati in spatiu, plus un experiment de determinare a pozitiei in spatiu, folosind un senzor commercial; Madari, un startup local, va folosi algoritmi AI pentru stocarea datelor si analiza lor direct la bord, cu aplicatie directa in determinarea deseurilor din spatiu.
Al doilea satelit, BirdRPM, un Cubesat 3U, este realizat impreuna cu Institutul de Tehnologii Kyushu, din Japonia, insa alaturi de TUM vor participa si universitati din Rwanda și Paraguay.
Asa cum a fost anuntat official, dincolo de contributia tehnologica, TUM va trebui sa achite si circa 65.000 de euro, acoperind o parte din costurile de lansare a misiunii.
Cu aceste doua proiecte, Universitatea Tehnica din Chisinau, se apropie de 1 milion de euro investiti in sectorul spatial in ultimii 15 ani, in centrul sau NCST (National Center for Space Technologies), ce tine locul, in lipsa unei agentii spatiale, de coordonator tehnic al activitatilor de profil. El cuprinde mai multe laboratoare: Onboard Subsystems for Nano and Microsatellites Laboratory (SBNMS), Data and Image Processing Laboratory (PDI), Laboratory for assembly and experimentation of on-board subsystems and assembled MS (AEMS), Telemetry Communications Station (SCT) sau NCST design-manufacturing platform.
Fara pretentii la un asemenea buget, centrul aduce totusi, la nivel universitar, posibilitatea pentru studenti, de a lucra aplicat in mici proiecte spatiale si de a castiga experienta.
NCST este, de ani buni, asa cum aminteam, intr-o cooperare stransa cu institutiile de profil din Romania (spre exemplu o parte din testele platformei TUMnanoSAT au fost facute la Magurele, folosind infrastructura Institutului de Stiinte Spatiale).
Prin contrast, Romania este de ani buni membra ESA, avand acces direct la programele Agentiei Spatiale Europene; suntem deasemenea cel mai mare contributor din Europa de Est si am cheltuit pana acum sute de milioane de euro pentru aceasta cooperare. O parte din acesti bani au ajutat la evolutia unei piete private de profil locale – cele mai multe dintre companiile cu activitati in domeniu fiind de altfel sucursale ale unor companii mari din Vest, care pot, gratie politicii industriale europene grupate sub motto-ul ‘geographical return’, sa acceseze aceste contracte ESA.
Insa reteaua nationala de institute de cercetare, afiliate activitatilor spatiale din tara, este in continuare in suferinta, multe din ele fiind zguduite de anchete privind fapte de coruptie, lipsa unei viziuni pe termen lung etc. Lipsa transparentei, birocratia, interferenta politica, tipice societatii romanesti se manifesta si aici si impiedica o concurenta reala si o dezvoltare sanatoasa.
Pe partea militara, MAPN se chinuie de ani de zile sa achizitioneze un satelit de telecomunicatii geostationar, pentru a dubla in spatiu o parte din infrastructura telecom terestra, pentru situatii de urgenta; poate anul acesta, cu un buget substantial mai mare, se va reusi in sfarsit aceasta achizitie.
Pana atunci, rezultatele la nivel national sunt, in pofida sumelor cheltuite, foarte modeste si e absolut normal sa fie asa, pentru ca in domeniul spatial bugetul e doar o parte a problemei, cealalta, la fel de importanta, fiind corpul tehnic pe care il ai la dispozitie.
Articole mai vechi pe aceeasi tema:
Republica Moldova se pregateste pentru prima sa experienta spatiala. Partea 1
Republica Moldova se pregateste pentru prima sa experienta spatiala. Partea 2. Cateva zile pana la lansare
Republica Moldova se pregateste pentru prima sa experienta spatiala. Partea 3. Lansare amanata pentru sfarsitul lunii
Republica Moldova se pregateste pentru prima sa experienta spatiala. Partea 4. In sfarsit, unda verde pentru lansare
Republica Moldova se pregateste pentru prima sa experienta spatiala. Partea 5. In spatiu
Tumnanosat a reintrat in atmosfera
Credit TUM