Compania americana SpaceX a lansat in aceasta dupa masa, la ora 14:21 GMT o noua racheta Falcon 9 in versiunea v1.1 R, adica reutilizabila. Zborul a avut loc de la complexul 40 al bazei spatiale Cape Canaveral. Incarcat la bord a fost cargoul Dragon CRS 7, IDA 1 (primul din cele doua adaptoare de tipul International Docking Adaptor ce trebuie instalate pe ISS pentru a permite andocarea viitoarelor misiuni cu echipaj uman) si 8 sateliti din seria Flock 1f.
Cargoul Dragon ar fi trebuit sa se lege la ISS miercuri.
Din pacate, zborul a fost unul extrem de scurt, racheta explodand la putin mai mult de 2 minute de zbor, si distrugand intreaga incarcatura. La acel moment era in punctul de maxima presiune dinamica, adica momentul cel mai riscant pentru structura rachetei de pe durata intregului zbor. In mod normal MECO (oprirea motorului treptei intai) are loc la T0+159 s, urmata dupa trei secunde de separarea treptelor.
Astazi insa nu am ajuns nici macar in acel punct, dovedind inca o data daca mai era nevoie ca lansarea unei rachete, in ciuda evolutiei tehnicii, ramane in continuare o activitate foarte complexa.
Deocamdata nu avem la dispozitie foarte multe informatii, insa speculand un pic si coreland cu momentul exploziei, putem vorbi despre mai multe posibile scenarii:
-o defectiune la una din componentele structurii cauzata de procesul de productie
-o greseala de asamblare a structurii scapata de procesul de asigurare a calitatii dar explicabila avand in vedere agenda tot mai incarcata a companiei si implicit volumul de munca ridicat al personalului tehnic
-o functionare necorespunzatoare a propulsiei sau a sistemului de control (calculator, senzori etc) care a plasat racheta intr-un unghi necorespunzator inducand rachetei o solicitare in afara valorilor proiectate
Zilele urmatoare, dupa analizarea la rece a datelor, vor aduce cu siguranta informatii suplimentare si ar trebui sa lamureasca ce a mers rau in acest zbor. Pana atunci sa vedem insa ce impact ar putea sa aiba acest accident asupra activitatilor de la SpaceX si asupra industriei spatiale in general.
Aceasta a fost a sasea misiune a companiei in 2015, dintre acestea trei dedicate Statiei Spatiale Internationale, ISS, una (din februarie) care a avut la bord satelitul DSCOVR pentru NASA, iar celelalte doua (martie si aprilie), misiuni comerciale cand au fost plasati pe orbita satelitii de telecomunicatii ABS 3A / Eutelsat 115 West B si respectiv TurkmenAlem 52E.
Dupa cum se poate observa si din aceasta scurta statistica, deocamdata guvernul american (prin NASA si pe viitor US Air Force) ramane principalul client pentru SpaceX. Reamintim ca Falcon 9 a primit de curand autorizatia sa efectueze lansari pentru programul militar american, intrand in competitie directa cu lansatoarele ULA (United Launch Alliance).
Compania americana a beneficiat de o perioada favorabila, in care NASA si-a retras naveta spatiala si s-a concentrat pe programe spatiale de anvergura, transferand catre companii private serviciile de operare a orbitelor joase in jurul Pamantului. NASA a sponsorizat printr-un contract de 1.6 miliarde de dolari constructia lui Falcon si Dragon si printr-un contract separat de 440 de milioane de dolari adaptarea cargoului Dragon (v2) pentru zboruri cu echipaj uman.
In plus multe din tehnologii au fost declasificate si puse la dispozitia companiei, iar multi din inginerii care lucrasera in trecut la sistemele de propulsie dezvoltate la NASA au fost transferati la SpaceX.
Accidentul acesta, care intrerupe o serie foarte buna, va pune inca o data in discutie cat de pregatita este compania americana sa lanseze echipamente critice pentru SUA, cum sunt misiunile cu echipaj uman sau satelitii militari.
In acelasi timp el ridica un semn de intrebare si pentru operatorii privati de sateliti de telecomunicatie, primul semn se va vedea probabil in cresterea valorii politelor de asigurare pentru platformele lansate de Falcon 9.
In aceste conditii reutilizabilitatea (componenta esentiala pentru strategia de dezvoltare a lui SpaceX) cade pe planul doi. Mentionam acest lucru pentru ca acest zbor a starnit un mare interes pentru specialisti prin prisma faptului ca trebuia sa fie un nou test pentru sistemul de aterizare la punct fix a lui Falcon, dupa incercarea nereusita din aprilie.
Pentru ISS este deasemenea inca un moment prost, venit la scurta vreme dupa ce racheta ruseasca Soyuz pierduse cargoul Progress M 27M. Continuitatea experimentelor de pe statie nu poate fi asigurata, ca sa nu mai discutam ca rezervele sunt astazi la o cota redusa (mai ales ca un nou echipaj a ajuns de curand pe orbita).
Nu in ultimul rand, este un alt incident nefericit pentru programul Flock. Cei opt nano-sateliti Flock 1f au fost distrusi, la fel ca si seria 1d pierduta in zborul lui Antares 130 din octombrie 2014.
Pe de alta parte accidentul lui Falcon 9 pare ca reseteaza jocul din segmentul lansatoarelor mari, unde parea ca SpaceX se detasase de restul competitorilor. Si alte tari au inteles interesul strategic pe care acest segment il are pentru programele lor spatiale si din punct de vedere commercial: Europa care a inceput dezvoltarea lui Ariane 6, Rusia prin seria sa de rachete Angara, India prin noul sau lansator GSLV Mark 3 si China prin Long March-5.
Articole mai vechi despre SpaceX:
Prima lansare spatiala a anului: SpaceX incepe 2015 in forta
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150113125824
Concurenta acerba pe segmentul mare al lansatoarelor spatiale
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150310134150
SpaceX lanseaza al saselea cargo Dragon
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150415131829
Dragon CRS 6 se cupleaza la ISS, insa treapta intai a lui Falcon 9 explodeaza inca o data la aterizare
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150420120307
Turkmenistanul, la primul sau satelit. SpaceX mai puncteaza o lansare reusita
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150504125645
DSCOVR, in punctul Lagrange L1
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150611221814
Credit SpaceX